SENZAŢIONAL! În zona Sebeş au fost descoperite oasele fosilizate ale unui nou tip de reptilă zburătoare
Oasele fosilizate ale unui nou tip de pterozaur, o reptilă zburătoare din epoca dinozaurilor, care a trăit în urmă cu circa 68 de milioane de ani au fost descoperite în zona Râpa Roşie, în apropiere de Sebeş, relatează livescience.com. Oamenii de ştiinţă au decis ca noul tip de reptilă zburătoare să se numească de acum înainte Eurazhdarcho langendorfensis şi afirmă că această vieţuitoare a făcut parte dintr-un grup de pterozauri denumit Azhdarchidae.
Studiul care prezintă noul tip de pterozaur a fost publicat pe data de 30 ianuarie, online, în jurnalul de ştiinţă PLOS One, iar informaţiile au fost făcute publice de cercetători de la Societatea Muzeului Ardelean din România, Universitatea din Southampton, Marea Britanie, şi Museau Nacional din Rio de Janeiro, Brazilia.
„Aceştia erau pterozauri cu gâturi lungi şi ciocuri lungi, aripile lor erau adaptate pentru zborul planat”, a declarat cercetătorul Darren Naish, paleontolog la Universitatea Southampton din Marea Britanie. „Anumite caracteristici ale oaselor aripilor şi ale membrelor posterioare indică faptul că aceste vieţuitoare puteau să îşi strângă aripile şi să meargă, la nevoie, pe toate cele patru membre”, a mai spus acesta.
Oamenii de ştiinţă au numit acest nou tip de reptilă zburătoare “Eurazhdarcho langendorfensis” şi spun că această vieţuitoare a făcut parte dintr-un grup de pterozauri denumit Azhdarchidae.
Pterozaurii au trăit alături de dinozauri şi au dispărut aproximativ în aceeaşi perioadă cu aceştia, dar nu erau dinozauri. Pterozaurii sunt denumiţi uneori, în mod eronat, pterodactili, însă acest termen descrie doar primul gen de pterozaur, descoperit de oamenii de ştiinţă în secolul al XVIII-lea. Pterozauri de talie mică au apărut în triasic, în urmă cu 230 de milioane de ani. Ulterior, în jurasic şi în cretacic, au început să se dezvolte forme mai avansate de reptile zburătoare, precum Azhdarchidae.
Podişul Transilvaniei este o regiune faimoasă pentru varietatea de fosile din cretacicul târziu (în urmă cu aproximativ 68 de milioane de ani) pe care le adăposteşte, precum cele de crocodilomorfi (rude străvechi ale crocodililor), mamifere, broaşte ţestoase şi dinozauri ca Sauropodul pitic (Magyarosaurus dacus) şi Balaurul bondoc (dromaeosaur Balaur).
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Ştirea zilei
Primarii din Apuseni cer Guvernului criterii speciale privind reforma administrativă: „Comasarea să se aplice exclusiv UAT-urilor cu mai puțin de 800 de locuitori. Comunele care depășesc 5.000 de hectare să fie exceptate”
Primarii din Apuseni cer Guvernului criterii speciale privind reforma administrativă: „Comasarea să se aplice exclusiv UAT-urilor cu mai puțin de 800 de locuitori. Comunele care depășesc 5.000 de hectare să fie exceptate” Un număr de 23 de primari din Munții Apuseni, dintre care 15 din județul Alba, au transmis Guvernului României un memoriu justificativ prin […]
Alertă de urs… degeaba la Ciugud! Jandarmii au intervenit de urgență, dar „animalul” era un sac de gunoi purtat de vânt
Alertă de urs… degeaba la Ciugud! Jandarmii au intervenit de urgență, dar „animalul” era un sac de gunoi purtat de vân Mobilizare de urgență în comuna Ciugud, după ce o femeie a semnalat prezența unui urs. Jandarmeria Alba a trimis un echipaj de intervenție, iar ISU Alba a emis un mesaj Ro-Alert pentru protejarea populației. […]
Mariana Gligor, tulnicăreasa din Câmpeni – 79 de ani de viață dedicați cântecului moțesc și păstrării tradițiilor din Munții Apuseni
Mariana Gligor, tulnicăreasa din Câmpeni – 79 de ani de viață dedicați cântecului moțesc și păstrării tradițiilor din Munții Apuseni Astăzi, 18 noiembrie 2026, una dintre cele mai cunoscute păstrătoare ale tradițiilor populare din Munții Apuseni, Mariana Gligor din Câmpeni, sărbătorește împlinirea vârstei de 79 de ani. Tulnicăreasă, creatoare de port popular și îndrumătoare a […]