Semnificația solstițiului de iarnă. Tradiții și obiceiuri în cea mai scurtă zi a anului
În 2017, solstițiu de iarnă se produce pe 21 decembrie, la 18:28 (ora României). Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător. Solstițiul de iarnă reprezintă cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului.
Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă . El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezinta consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”. Solstițiu înseamnă „soare nemișcat”.
Solstiţiul de iarnă este unul dintre cele patru mari momente astronomice ale anului, alături de echinocţiul de primăvară şi cel de toamnă şi solstiţiul de vară.
Solstiţiul reprezintă momentul când planul determinat de centrul Soarelui şi de axa de rotaţie a Pământului este perpendicular pe planul orbitei Pământului, iar unghiul făcut de razele soarelui cu orizontul la amiază este cel mai mic.
21 decembrie este cea mai scurtă zi din an, urmată de cea mai lungă noapte.
Obiceiurile românești din preajma solstițiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat prin substituirea acestuia cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat și incinerat simbolic în noaptea de Crăciun, cu taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Țurca sau Borița care, după ce însoțește unele cete de colindători, este omorât simbolic și, mai ales, cu porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, sacrificat ritual la Ignatul Porcilor (20 decembrie), notează Agerpres.
Pentru păgâni, aceasta era noaptea în care Marea Zeiță dădea naștere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, și pe Mithras, zeul luminii.
Cea mai veche referință scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstițiu) a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ținea 12 zile, avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monștrii haosului pentru încă un an.
Solstițiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice în toată Europa, în cele două Americi, Asia și Orientul Mijlociu. Chiar și popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau altul cele două solstiții.
În Europa, astfel de construcții din piatră pentru măsurarea poziției Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, și la Newgrange, în Irlanda. Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează cu aproximație din 2050 î.Hr. și se presupune că au fost astfel poziționate încât lumina Soarelui la apus, la data solstițiului de iarnă, să cadă într-un anume fel.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
24 iunie | Ziua Internațională a Iei: O Sărbătoare a Tradiției și Identității Românești
24 iunie | Ziua Internațională a Iei: O Sărbătoare a Tradiției și Identității Românești Ziua Internațională a Iei, sărbătorită în fiecare an pe 24 iunie, este o ocazie specială dedicată celebrării uneia dintre cele mai iconice piese de vestimentație tradițională românească. <img class="aligncenter size-full wp-image-889204" src="https://ziarulunirea.ro/wp-content/uploads/2024/06/ie-romaneasca2001.webp" alt="" width="1200" height="800" / Citește și: Obiceiuri și tradiții […]
24 iunie: Sânzienele sau Drăgaica – SEMNELE care îţi arată că vei avea NOROC tot anul. Tradiţii, obiceiuri
24 iunie: Sânzienele sau Drăgaica – SEMNELE care îţi arată că vei avea NOROC tot anul. Tradiţii, obiceiuri Ziua de 24 iunie marchează sărbători importante în cultura și spiritualitatea ortodoxă, dar mai ales română, din numeroase puncte de vedere. Din punct de vedere ortodox, pe 24 iunie sărbătorim Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, prilej de mare […]
Noaptea de Sânziene: „Du-te soare, vino lună, Sânzienele îmbună” – puterea magică a Sânzienelor. În noaptea de 23 spre 24 iunie, zânele zboară prin aer sau umblă pe pământ
Noaptea de Sânziene: „Du-te soare, vino lună, Sânzienele îmbună” – puterea magică a Sânzienelor. În noaptea de 23 spre 24 iunie, zânele zboară prin aer sau umblă pe pământ Sânzienele, sau Drăgaica, este singura sărbătoare păgână admisă în calendarul creştin-ortodox care consemneaza în aceeaşi zi şi Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. Acestea plutesc în aer sau […]