Se pregătește modificarea Codului Silvic: Lemnul nu va mai putea fi „albit” în documente

Se pregătește modificarea Codului Silvic: Lemnul nu va mai putea fi „albit” în documente

Un anunț îmbucurător vine din Senat pentru cei interesati de bunăstarea padurilor din Romania, având în vedere că se pregateste modificarea Codului silvic, pentru a bloca una dintre ”șmecheriile” de sute de milioane de euro anul, prin care lemnul tăiat ilegal e ”albit” în documente.

„Problema tăierilor ilegale de păduri din România este una uriașă, ajungând să fie cunoscută la nivel internațional (fiind comparată chiar cu distrugerile de păduri din Amazonia). Datele făcute publice (într-un final) de Inventarul Forestier Național (IFN) pentru ciclul doi, arătă că din păduri dispare un volum de lemn mai mult decât dublul celui valorificat oficial (legal sau măcar păstrând o aparență de legalitate).

Mai mult, la începutul acestui an (2020), Comisia Europeană a transmis un avertisment dur României, premergător intrării în procedura de infringement, solicitând măsuri urgente pentru a stopa acest fenomen”, arată inițiatorii proiectului legislativ.

Propunerea de modificare a Codului silvic modifică punctul 21 din Anexa nr. 1 din actul normativ menționat pentru a stopa fenomenul prin care lemnul este „albit”.

Prin „albirea” lemnului se înțelege că la o cantitate de 100 mc de lemn pentru care există APV legal, se taie până către 150-200 mc; după o gaterare rapidă, în gatere/depozite aflate foarte aproape de exploatare – fapt care permite mai multe transporturi pe un singur aviz – 100 mc de lemn pleacă mai departe cu avize de însoțire a materialului lemnos, iar restul cu avize de însoțire a mărfii; în primul caz, proveniență și trasabilitatea se pot urmări prin sistemul SUMAL, în cel de-al doilea caz, nu; aparent, totul e legal, deși e evident că din 100 mc de lemn „pe picior” nu are cum să rezulte 100 mc de lemn fasonat, cherestea, buștean.

Conform parlamentarilor, varianta din prezent a dispoziției menționate anterior a dus la următoarele situații care au pus ani de-a rândul fondul forestier al țării în pericol:

Nesolicitarea avizului de insotirea a materialelor lemnoase, ci doar a unui aviz de insotire a marfii a dus la imposibilitatea monitorizarii si controlarii lemnului transportat cu aviz de insotire a marfii conform regulilor speciale din domeniu; fenomenul prin care lemnul este „albit” a fost si este in continuare unul extins in Romania, lucru care a dus la taieri uriase de padure care n-au fost raportate concret in IFN; incalcarea Regulamentului UE 2010/995, in special a art. 4, 6 si 10;

Garda Forestiera nu a putut urmari si sanctiona toate transporturile ilegale de lemn.

Alesii mentioneaza si scrisoarea de punere in intarziere a Romaniei cu privire la masurile care n-au aparut la timp pentru a stopa exportul de lemn recoltat si transportat ilegal. Acestia arata ca legislatia europeana in vigoare nu poate fi aplicata corespunzator pentru produsele care rezulta din valorificarea lemnului. Definitia „materialelor lemnoase” din Codul Silvic a dus la imposibilitatea aplicarii concrete a normelor europene in vigoare, intrucat legislatia din Romania este imposibil de categorisit corect pentru ca Regulamentul 2010/995 sa poata fi pus in practica.

sursa: e-juridic.manager.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI