SÂMBĂTĂ: „Ovidiu Bîrlea – Tradiții culturale la Mogoș”. Proiect cultural dedicat marelui etnograf român

Sâmbătă, 21 august 2021, începând cu orele 10:00, comuna Mogoș va găzdui un amplu proiect cultural dedicat marelui etnograf român Ovidiu Bîrlea, intitulat „Ovidiu Bîrlea – Tradiții culturale la Mogoș”. Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba, Primăria Comunei Mogoș, Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, Biblioteca comunală „Ovidiu Bîrlea” Mogoș, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba, în parteneriat cu Parohia Ortodoxă Mogoș-Miclești.

Evenimentul va fi deschis cu un Te Deum la Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Mogoș-Bârlești, unde preotul paroh Oprean Călin va face și o scurtă prezentare a edificiului monument istoric construit în anul 1844. Manifestările vor continua cu mesaje instituționale ale reprezentanților instituțiilor organizatoare, după care va avea loc reconstituirea obiceiului clăcii de coasă. Claca de coasă de la Bârlești va fi reconstituită cu sprijinul mogoșenilor, fiind una dintre cele mai vechi ocupații ce a stârnit interesul cercetătorului Ovidiu Bîrlea, care o descrie pe larg în romanul său „Șteampuri fără apă”.

Cea de-a doua parte a evenimentului este dedicată simpozionului cu titlul „Ovidiu Bîrlea, acasă la Mogoș”, simpozion la care vor susține lucrări prof. univ. dr. cercetător Ilie Moise de la Institutul de Cercetări Socio-Umane al Academiei Române din Sibiu, conf. univ. dr. Georgeta Orian de la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, prof. Doina Blaga din Sibiu, nepoata etnografului, dr. Nicolae Danciu din Sebeș, nepot al etnografului, prof. Daniela Floroian de la Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba și Olga Oprean bibliotecar la Biblioteca comunală „Ovidiu Bîrlea” din Mogoș. Programul zilei va continua cu vizitarea expoziției etnografice din localitate, vizitarea expoziției de carte cu lucrări științifice și literare ce îl au autor pe Ovidiu Bîrlea și o expoziție de bucate tradiționale specifice zonei Mogoșului.

Cu începere de la ora 13:30, Căminul Cultural din Mogoș va găzdui un spectacol folcloric susținut de ansamblul folcloric al Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba și prezentarea dansului popular „Mogoșana” în interpretarea copiilor și adulților din comuna Mogoș, dansul fiind prezentat în una dintre lucrările de referință ale lui Ovidiu Bîrlea – Eseu despre dansul popular românesc.

Activitatea „Ovidiu Bîrlea – Tradiții culturale la Mogoș” a fost generată de organizarea în luna mai 2021 la Mogoș a proiectului 2.9 Raftul Bibliotecii Județene Lucian Blaga în Județul Alba și este o primă etapă prin care instituțiile organizatoare urmăresc să aducă în atenția publică una dintre cele mai frumoase zone ale județului Alba. Activitatea face parte dintr-un proiect mai amplu intitulat „Mogoș Fest” pe care dorim să-l dezvoltăm în următorii ani cu scopul de a promova tradițiile, obiceiurile, obiectivele culturale, spirituale și istorice, frumusețile naturi etc., din comuna Mogoș și împrejurimi.

Ovidiu Bîrlea s-a născut la 13 august 1917 în satul Bârleşti, comuna Mogoş, din judeţul Alba. Fiu de ţărani, urmează şcoala primară în satul natal (1924-1928), gimnaziul la Baia de Arieş (1928-1929), apoi Liceul Militar din Târgu-Mureş (1929-1937). Studiază filologia la Universitatea din Bucureşti (1937-1939, 1940-1942). Este funcţionar câteva luni în Departamentul naţionalităţilor (1948-1949), apoi este cercetător la Institutul de Folclor din Bucureşti (1949-1969), unde conduce secţia literară timp de nouăsprezece ani. Moare la 7 ianuarie 1990 la Cluj-Napoca.

Reprezentant al unei noi generaţii de folclorişti, Ovidiu Bîrlea continuă opera lui D. Caracostea (definitivează şi publică, după moartea acestuia, Problemele tipologiei folclorice, 1971) şi Ion Muşlea (definitivează şi publică Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarele lui B. P. Hasdeu, 1970), păşind pe urmele lui Petru Caraman, Tache Papahagi şi Ion Diaconu. Eforturile sale ştiinţifice s-au concretizat în publicarea operelor: Snoave şi ghicitori (Bucureşti, 1957); Poveştile lui Creangă (Bucureşti, 1967);

Metoda de cercetare a folclorului (Bucureşti, 1969); Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarele lui B. P. Hasdeu (Bucureşti, 1970, în colab. cu Ion Muşlea); Problemele tipologiei folclorice (Bucureşti, 1971, în colab. cu D. Caracostea); Istoria folcloristicii româneşti (Bucureşti, 1974, Premiul „B. P. Hasdeu” al Academiei Române); Mică enciclopedie a poveştilor româneşti (Bucureşti, 1976); Poetică folclorică (Bucureşti, 1979); Folclorul românesc (I-II, Bucureşti,1981-1983); Eseu despre dansul popular românesc (Bucureşti, 1982). De asemenea a publicat antologile: Antologie de proză populară epică (I-III, Bucureşti, 1966); Petrea Făt-Frumos (Bucureşti, 1967); Horea şi Iancu în tradiţiile poporului (Bucureşti, 1972, în colab. cu Ioan Şerb); Petru Caraman, Studii de etnografie şi folclor, postfaţă de Ion H. Ciubotaru, Iaşi, 1997.

Alături de preocupările privind recuperarea zestrei folclorice, Ovidiu Bârlea a semnat și câteva lucrpri literare importante în care a valorificat rezultatul cercetărilor folcloirce în pagini de o reală frumusețe. Printer aceste scrieri se numără: Urme pe piatră (proză, Bucureşti, 1974); Şteampuri fără apă (roman, Bucureşti, 1979); Efigii (memorialistică-portrete, Bucureşti, 1987); Drumul de pe urmă (roman, 1999); Se face ziuă. Romanul anului 1848 (Bucureşti, 2001). Ovidiu Bârlea a colaborat cu lucrări și articole de specialitate la: „Analele Universității din Timișoara”, „Anuarul de folclor”, „Anuarul muzeului etnografic al Transilvaniei”, „Ateneu”, „Flacăra”, „Limbă și literatură”, „Orizont”, „Revista de folclor”, „Revista de etnografie și folclor”, „Revista Fundațiilor regale”, „România literară”, „Satul”, „Sociologie românească”, „Steaua”, „Tribuna”.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News