Să promovăm ce este românesc!

 Prin descoperirea mărturiilor primei Biserici Creştine Răsăritene din Transilvania, aici la Alba Iulia, se punctează mai convingător dovezile că românismul, aflat timp de zece secole sub ameninţările migratorilor, reuşeşte să se consolideze civic, dar şi religios, din moment ce se edifică în fosta capitală daco-romană un lăcaş ortodox de rugăciune care certifică consistenţa spirituală a poporului, urmare instituirii normelor existenţei ca naţiune.
Pentru că aceste dovezi arheologice au fost acoperite temporar spre a fi protejate, Fundaţia „Alba Iulia 1918, pentru Unitatea şi Integritatea României” s-a adresat Primăriei municipiului, Consiliului Judeţean Alba şi Prefecturii Alba cu propunerea de a se instala la locul recentei descoperiri câteva panouri cu planşe fotografice prin care să se expună imaginile vestigiilor, spre a le face cunoscute tuturor locuitorilor oraşului şi turiştilor care vor vizita Cetatea. Asemenea exponate ar contribui la popularizarea în plus a încărcăturii cu mărturii vechi de istorie despre viaţa românilor în această metropolă daco-romană, astăzi centru de suflet al României. Se înţelege că un asemenea expozeu ar avea un caracter temporar, întrucât, într-un viitor apropiat, vestigiile vor fi din nou scoase la lumină şi conservate spre a fi puse la vedere, fiind o dovadă certă despre primatul Bisericii Episcopale Ortodoxe în Ardeal.
Menţionăm că o descoperire asemănătoare a avut loc la Sofia, în Bulgaria, unde „În incinta Palatului prezidenţial, vestigiile bizantine sunt conservate cu grijă”, potrivit informaţiilor din revista Historia nr. 117, sept. 2011, pag. 65, unde se află fotografia cu ruinele respective, precum şi un comentariu cu titlul: „De la traci la romani”: „Se vede treaba că pe vecinii noştri de la sud i-a dus mai bine capul să pună în valoare ceea ce au. …teama… nu le-a întunecat mintea. Autorităţile din Sofia au scos la suprafaţă şi au pus în evidenţă cam tot ce ţine de istoria milenară a urbei. La începuturi, capitala actualei Bulgarii era locuită de traci şi se numea Serdica. Romanii au cucerit-o în anul 29 şi au transformat-o în capitala provinciei Dacia Mediterranea. Vestigii sunt la tot pasul şi astăzi, alături de hărţi turistice explicative” (George Rădulescu, Călătorii în istorie).
Notăm că aceste ruine se află în centrul Sofiei, în preajma Palatului Prezidenţial, resturile zidurilor lustruite ale trecutului îmbinându-se armonios cu edificiile moderne, ca o simbioză care atrage atenţia cu farmec, stârnind, firesc, interesul.
Este drept să ne întrebăm: pe noi ce teamă ne bântuie? Deranjează pe cineva dovezile românismului? De ce la noi nu se poate face o asemenea conservare pentru expunere la vedere, mai ales că vestigiile se află în apropierea a două catedrale de religii diferite, dar împăcate?
Sperăm că, în acţiunea de punere în valoare a acestei mărturii istorice, se vor implica şi cele două instituţii prestigioase ale municipiului: Muzeul Unirii, căruia îi revine această sarcină prin însăşi raţiunea existenţei sale, având compartiment de arheologie, şi Universitatea „1 Decembrie 1918”, care cultivă ştiinţa arheologiei, spre a se păstra datoria de continuare a descoperirii altor dovezi despre prezenţa strămoşilor noştri pe aceste meleaguri.

(Fundaţia „Alba Iulia 1918, pentru Unitatea şi Integritatea României”)

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News