România riscă penurii de motorină la iarnă, în timp ce prețurile se apropie de 11 lei pe litru. Experți: „Nu vorbim despre o scumpire de sezon, ci despre o criză structurală de cel puțin un an”

România riscă penurii de motorină la iarnă, în timp ce prețurile se apropie de 11 lei pe litru. Experți: „Nu vorbim despre o scumpire de sezon, ci despre o criză structurală de cel puțin un an”

România intră în iarnă cu prețuri record la carburanți și cu vulnerabilități majore în aprovizionarea cu motorină. Potrivit unei analize realizate de Frames, riscul unor penurii regionale nu mai poate fi ignorat, în condițiile în care criza internațională a produselor petroliere se prelungește, iar rezervele strategice nu pot fi transformate instantaneu în combustibil disponibil la benzinării.

Pe 22 octombrie 2026, motorina standard se vindea în România cu o medie de 10,90 lei pe litru, în timp ce benzina ajunsese la 10,10 lei pe litru, conform datelor PretCarburant. Comparativ cu începutul anului, când motorina costa 7,89 lei pe litru într-o stație Petrom din București, scumpirea se apropie de 40%. Benzina s-a scumpit, la rândul său, cu aproximativ 32%.

Presiunea asupra prețurilor s-a accentuat în a doua jumătate a anului. De la sfârșitul lunii iunie, motorina s-a scumpit cu 1,68 lei pe litru, echivalentul unei creșteri de 18,2%, iar benzina cu 1,44 lei, respectiv 16,6%.

Motorina este considerată veriga vulnerabilă a pieței, deoarece cererea din transportul de marfă, agricultură și construcții depășește capacitatea de producție internă, diferența fiind acoperită prin importuri.

„Nu vorbim despre o scumpire de sezon, ci despre o criză structurală de cel puțin un an”, avertizează Adrian Negrescu, managerul Frames, care atrage atenția că România trebuie să se pregătească nu doar pentru prețuri ridicate, ci și pentru eventuale probleme de disponibilitate a carburantului.

Rezervele pentru 90 de zile, o plasă de siguranță cu limite

Deși autoritățile au anunțat existența unor stocuri de urgență suficiente pentru 90 de zile, această cifră nu înseamnă că România dispune de trei luni de motorină gata de livrat la pompă.

Potrivit analizei Frames, stocurile de aproximativ 2,04 milioane de tone sunt calculate în raport cu 90 de zile de importuri nete. Mai mult de jumătate, respectiv 1,08 milioane de tone, reprezintă țiței și materii prime care trebuie procesate înainte de a putea deveni produse petroliere utilizabile.

Din totalul produselor finite, estimate la aproximativ 957.000 de tone, numai circa 511.000 de tone sunt motorină. O altă vulnerabilitate este reprezentată de amplasarea rezervelor: aproximativ jumătate s-ar afla fizic pe teritoriul României, în timp ce restul este depozitat în alte state membre ale Uniunii Europene și ar necesita timp suplimentar pentru a ajunge în țară.

Conform estimărilor Asociației Energia Inteligentă, produsele finite depozitate în România ar putea ajunge la consumatori în două până la șapte zile. Pentru țițeiul aflat în țară, intervalul ar fi de șapte până la 15 zile, iar pentru cel depozitat în străinătate, de 20 până la 40 de zile.

Într-un scenariu sever analizat de aceeași asociație, stocurile comerciale de motorină s-ar putea epuiza în aproximativ 40 de zile.

Frames avertizează că penurii regionale ar putea apărea încă de la începutul lunii decembrie, iar rezerva strategică de motorină ar putea ajunge aproape de epuizare în ianuarie 2027. Aceste estimări reprezintă un scenariu de stres, nu o prognoză oficială, însă evidențiază riscurile generate de întârzierile logistice și de dependența de importuri.

Aprovizionarea, expusă conflictelor și blocajelor logistice

Vulnerabilitatea României este amplificată de dependența de petrolul din import. Producția internă este estimată la aproximativ 2,7 milioane de tone de țiței anual, în timp ce circa trei sferturi din necesar sunt acoperite prin importuri.

Peste 60% din importurile recente de țiței proveneau din Kazahstan, prin conducta CPC și portul rusesc Novorossiisk. Întreruperea temporară a livrărilor din luna iulie, în urma unor atacuri cu drone asupra infrastructurii, a evidențiat riscurile asociate concentrării aprovizionării pe rute vulnerabile.

Nici piața motorinei nu oferă garanții suplimentare. România importă cantități importante pentru a acoperi diferența dintre consum și producția internă, aprovizionarea fiind dependentă de furnizori din Statele Unite, Kazahstan și regiunea Golfului.

În paralel, costurile de transport, asigurare și personal au crescut, iar tensiunile geopolitice afectează fluxurile comerciale internaționale. Potrivit analizei, cotația petrolului Brent a ajuns la aproximativ 110 dolari pe baril pe 22 octombrie, cu 58,5% peste nivelul de la sfârșitul lunii iunie.

Blocajele din zona Strâmtorii Ormuz și atacurile asupra infrastructurii petroliere și navelor din regiune sunt indicate drept factori care contribuie la presiunile asupra pieței. O eventuală prelungire a deficitului global de motorină ar putea menține costurile ridicate și în anul următor.

Camioanele, agricultura și prețurile alimentelor, în prima linie

Consecințele unei eventuale penurii ar depăși cu mult piața carburanților. O întrerupere, chiar și de câteva zile, ar putea afecta transportul de mărfuri, lucrările agricole și șantierele, cu efecte în lanț asupra economiei.

Costurile suplimentare suportate de transportatori și producători ar putea fi transferate în prețurile bunurilor și serviciilor, alimentând inflația într-un moment în care aceasta începe din nou să crească.

„O penurie de motorină de doar câteva zile ar opri camioanele, utilajele agricole și șantierele și ar aduce o nouă rundă de scumpiri la alimente”, avertizează Adrian Negrescu.

Ce măsuri sunt necesare pentru a evita o criză

Frames consideră că Guvernul trebuie să pregătească un plan de iarnă axat pe securizarea aprovizionării, transparența stocurilor și sprijinirea sectoarelor economice vulnerabile.

Printre măsurile propuse se numără încheierea unor contracte pe termen lung cu furnizori diversificați de țiței și motorină, aducerea în țară a unei părți mai mari din rezervele depozitate în străinătate și verificarea transparentă a cantităților disponibile efectiv.

În ceea ce privește prețurile, analiștii susțin intervenții țintite în sprijinul transportatorilor și fermierilor, în locul unei plafonări generalizate. De asemenea, propun menținerea unui mecanism de acciză dinamică și reducerea unor taxe de-a lungul lanțului de aprovizionare.

O altă recomandare vizează demersuri la nivel european pentru relaxarea temporară a unor norme care majorează costurile de rafinare.

Pentru Frames, prioritatea imediată este ca autoritățile să comunice date verificabile despre cantitățile de motorină disponibile pe teritoriul României și despre timpul necesar pentru mobilizarea rezervelor.

foto: arhivă (cu rol ilustrativ)

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News