RMGC a notificat autoritățile că nu va mai face lucrări de întreținere la galeria Cătălina-Monulești din Roșia Montană: Acumularea apei ar putea determina prăbușiri în interiorul minei

RMGC a notificat autoritățile că nu va mai face lucrări de întreținere la galeria Cătălina-Monulești din Roșia Montană: Acumularea apei ar putea determina prăbușiri în interiorul minei

Compania minieră Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) a notificat autoritățile, respectiv Primăria Roșia Montană, cu privire la faptul că nu va mai efectua activitățile de întreținere curentă a galeriei Cătălina-Monulești. ANRM nu a mai prelungit licența de exploatare pentru RMGC.

Aceasta, lungă de câțiva kilometri, având în unele zone o vechime de aproape 2000 de ani, de pe vremea stăpânirii romane în Dacia, a fost decolmatată de către compania minieră pentru a fi deschisă publicului în situația în care era demarată investiția privată, iar galeriile romane administrate de societatea de stat RoșiaMin ar fi fost afectate în urma exploatării.

Notificarea RMGC a venit în contextul în care, în iunie 2024, Agenția Națională pentru Resurse Minerale a anunțat că nu mai prelungește licența de exploatare pentru compania privată, cu sediul în Roșia Montană. Cea mai importantă activitate de întreținere a galeriei se referă la evacuarea apelor de mină. Absența activității de pompare ar putea duce la prăbușirea unor porțiuni din galerie.

Citește și: Acțiunile companiei Gabriel Resources, acționarul majoritar al RMGC, s-au prăbușit până la valoarea de un 1 cent

Joi, 3 octombrie 2024, la Secretariatul General al Guvernului va avea loc o întâlnire de lucru unde vor fi dezbătute soluții în ceea ce privește continuarea execuției lucrărilor de pompare a apei. Autoritățile competente caută soluții pentru a preveni acumularea de apă și deteriorarea structurilor subterane.

Primarul comunei Roșia Montană, Eugen Furdui și reprezentantul Consiliului Județean Alba, ing. dr. Clement Negruț vor participa la discuțiile din cadrul întâlnirii de lucru la Secretariatul General al Guvernului din București, care vizează nu doar galeria Cătălina-Monulești, ci întregul perimetru al rețelei de galerii din zonă.

„Am primit o comunicare din partea Secretariatului General al Guvernului prin care mi s-a transmis că va avea loc o întâlnire de lucru privind luarea măsurilor ce se impun în contextul expirării de drept a licenței companiei Gabriel Resources. Se vor căuta soluții pentru tot perimetrul rețelei de galerii, nu doar pentru zona galeriei Cătălina-Monulești”, a declarat Eugen Furdui, primarul din Roșia Montană pentru ziarulunirea.ro.

„Din ce am văzut în invitație, este vorba despre constituirea unei comisii de lucru care să analizeze situația. Știu ce înseamnă să lași un obiectiv minier fără a-i asigura toate măsurile de protecție a mediului. Acolo se poate întâmpla un accident ecologic, dacă apa de mină nu este tratată. Nu știu care este situația acum, dar mă voi documenta, voi merge și la fața locului.

Deocamdată, la București, din ce am văzut, este vorba doar de constituirea acestei comisii de lucru și, probabil, un punct de vedere al autorității”, a declarat, pentru ziarulunirea.ro, Clement Negruț, inginer, consilier al președintelui Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel și specialist în domeniul minier.

Acesta susține că Legea minelor prevede clar că o companie nu se poate retrage dintr-un proiect minier fără a asigura respectarea tuturor condițiilor de protecție a mediului.

„Legea minelor stipulează foarte clar că cei care au avut licență trebuie să asigure pentru o perioadă de timp continuitate în ceea ce înseamnă protejarea mediului înconjurător, adică stații de pompe, stații de epurare, protejarea depozitelor de steril șamd”, a adăugat Negruț.

El mai spune că, Roșia Montană fiind sit UNESCO, acolo apar „probleme complementare” față de o zonă care nu este protejată. Potrivit oficialului Consiliului Județean Alba, Agenția Națională pentru Resurse Minerale este autoritatea care trebuie să ia măsuri cu privire situația de la Roșia Montană.

Reţeaua minieră Cătălina-Monuleşti este renumită datorită descoperirii, în cursul secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, a 12 tăbliţe cerate din cele 28 identificate în cadrul sitului „Alburnus Maior” (Roşia Montană). Acestea reprezintă primele acte juridice de la noi din țară, echivalentul roman al unor contracte de muncă.

În contextul planurilor de dezvoltare a minei propuse RMGC, la Roșia Montană au fost cercetați șapte kilometri de galerii romane (însumând fragmente discontinue), dintr-un total de peste 140 de kilometri de galerii datând din toate epocile istorice.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News