Ştirea zilei

Reabilitarea și modernizarea drumului județean DJ 750C, între Sălciua de Sus și Teiuș. Proiectul, pe masa consilierilor județeni

Ioana Oprean

Publicat

în

Reabilitarea și modernizarea drumului județean DJ 750C, între Sălciua de Sus și Teiuș. Proiectul, pe masa consilierilor județeni

Pe masa consilierilor județeni din data de 30 octombrie se află în proiect de hotărâre pentru reabilitarea și modernizarea drumului județean DJ 750C, între DN 75, de la Sălciua de Sus, până la DN1, la Teiuș.

Petrecerea Divorțaților

Drumul DJ 750 C porneşte de pe Valea Arieşului, din localitatea Sălciua de Sus (DN 75), străbate zona Munţilor Apuseni şi face legătura cu oraşul Teiuş (DN 1).

Drumul, situat în nord -vestul judeţului Alba, este format din două tronsoane: primul tronson se desprinde din DN 75 în localitatea Sălciua de Sus şi traversează Valea Lungă, Ponor, până la intersecţia cu DJ 107 I.

Al doilea tronson se desprinde din DJ 107 I în localitatea Râmeţ şi se desfăşoară până în Teiuş, la intersecţia cu DN 1, traversând localităţile Valea Mănăstirii, Geoagiu de Sus, Stremţ.

Drumul judeţean DJ 750 C este cuprins în Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al Judeţului Alba, aprobat prin H.G. nr. 974/2002 – anexa nr. 1, la poziţia cu nr. 80. Este în administrarea Consiliului Judeţean Alba, conform Hotărârii Guvernului nr. 540/2000, privind aprobarea încadrării în categorii funcţionale a drumurilor publice şi a drumurilor de utilitate privată deschise circulaţiei publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Din punct de vedere al structurii rutiere drumul prezintă următoarele sectoare:

– Tronson I km 0+000 – km 0+600: îmbrăcăminte asfaltică km 0+600 – km 14+096: pietruit sau drum de pământ
– Tronson II km 26+500 – km 32+270: pietruit sau drum de pământ km 32+280 – km 50+490: îmbrăcăminte asfaltică

Lăţimea platformei drumului variază între 4,00 ml – 7,00 ml, cu lăţimea părţii carosabile între 3,00 şi 6,00 ml şi acostamente de 0,50 – 1,00 ml. Starea de degradare a părţii carosabile este medie, medie-rea sau rea.

Sistemul de preluare şi scurgere a apelor, alcătuit din şanţuri de pământ, funcţionează deficitar datorită invaziei de vegetaţie si a gradului avansat de colmatare. Pe anumite zone şanţurile lipsesc. Continuitatea scurgerii apelor nu este asigurată în dreptul drumurilor laterale sau local în dreptul acceselor la proprietăţi.

Pe traseul drumului, exista podeţe tubulare sau dalate care funcţionează deficitar si care sunt în mare parte colmatate şi prezintă degradări.

Podurile de pe traseul drumului judeţean DJ 750 C necesită lucrări de reparare şi/sau consolidare/înlocuire, în vederea asigurării parametrilor tehnici corespunzători. Pentru traversarea văii Geogiu în proximitatea Mănăstirii Râmeţ este necesară construirea unui pod nou.

În anumite zone este nevoie de lucrări de consolidare de rambleu sau debleu pentru asigurarea lăţimii platformei drumului.

În vederea îmbunătăţirii condiţiilor de circulaţie pe sectorul de drum judeţean analizat, s-a propus reabilitarea şi modernizarea acestuia.

Serviciile de proiectare faza PT+DE+CS, PAC, POE, au fost asigurate de S.C. PROIECT CONSTRUCT REGIUNEA TRANSILVANIA SRL. Verificarea documentaţiilor a fost asigurată de S.C. CONSULTANŢĂ PENTRU INFRASTRUCTURI TERESTRE CONSIT SA. .

Soluţia tehnică este prezentată pe scurt în continuare:

– Tronson I – km 0+000 – km 14+096, se va reface toată structura rutieră (structură rutieră nouă);

– Tronson II – între km 26+500 – km 32+270, se va reface toată structura rutieră (structură rutieră nouă); între km 32+280 – 50+490, se va freza asfaltul existent şi se va ranforsa structura rutieră existentă (structură rutieră ranforsare)

Structură rutieră nouă

– 4 cm beton asfaltic BA16 conform AND 605 (BA 16 rul 50/70 conform SR EN 13108)
– 6 cm beton asfaltic deschis BAD 22.4 coform AND 605 (BA 22.4 leg 50/70 conform SR EN 13108)
– 25 cm strat de bază din piatră spartă
– 30 cm strat de fundaţie din balast conform SR EN 13242+A1
– 10 cm strat de formă din balast conform SR EN 13242+A1
– Decapare sistem rutier existent / săpătură în corpul drumului.

Structură rutieră pentru ranforsare:

– 4 cm beton asfaltic BA16 conform AND 605 (BA 16 rul 50/70 conform SR EN 13108)
– 6 cm + minim 2 cm reprofilare beton asfaltic deschis BAD 22.4 conform AND 605 (BA 22.4 leg 50/70 conform SR EN 13108)
– Geocompozit antifisură.
– Pregătire suprafaţă asfaltică în funcţie de tipul degradării identificat


Secțiune Știri sub articolul principal



Știri recente din categoria Ştirea zilei

Ştirea zilei

FOTO | Flaviu Rădițoiu, noul președinte al USR Alba: Cine mai face parte din Biroul Județean

Ioana Oprean

Publicat

în

Flaviu Rădițoiu, noul președinte al USR Alba: Cine mai face parte din Biroul Județean Delegații organizațiilor locale USR din Alba s-au reunit duminică, 18 octombrie 2026, pentru alegerea președintelui filialei județene și desemnarea membrilor Biroului Județean USR Alba. În urma votului exprimat de participanții la Conferința Județeană, Flaviu Lucian Rădițoiu, membru USR din iunie 2020, […]

Citește mai mult

Ştirea zilei

VIDEO | Charlie Ottley, cunoscutul regizor britanic, vizită la Alba Iulia: Realizatorul Wild Carpathia a mai filmat în Cetatea Alba Carolina pentru documentarul „Flavours of Romania“

Ioana Oprean

Publicat

în

Charlie Ottley, cunoscutul regizor britanic, vizită la Alba Iulia: Realizatorul Wild Carpathia a mai filmat în Cetatea Alba Carolina pentru documentarul „Flavours of Romania“ Cunoscutul regizor britanic Charlie Ottley se află luni, 19 octombrie 2026, la Alba Iulia. Întâlnirea cu Charlie Ottley a avut loc începând cu ora 13:00, în Atrium Centurionum, la sediul Consiliului […]

Citește mai mult

Ştirea zilei

VIDEO | Ultimii meșteri șindrilari din Apuseni, pe cale de dispariție. Petru Popa din Albac duce mai departe o meserie moștenită de la părinți și bunici

Ioana Oprean

Publicat

în

O meserie din generație în generație, pe cale de dispariție: Petru Popa din comuna Albac, unul dintre ultimii meșteri șindrilari din județul Alba În satul Bărăști, comuna Albac, se mai găsesc și astăzi câteva familii care păstrează vie tradiția în meseria de șindrilar. Printre acești meșteri se numără și Petru Popa, un localnic care a […]

Citește mai mult