Răspunsul protopopului Sebeșului, Ioan Simu, la adresa Ministerului Cultelor și Artelor din 1 ianuarie 1921- Exponatul lunii decembrie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș

Răspunsul protopopului Sebeșului, Ioan Simu, la adresa Ministerului Cultelor și Artelor din 1 ianuarie 1921- Exponatul lunii decembrie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș

În contextul existent în primii ani de după Unire, Ministerul Cultelor și Artelor emitea la 1 ianuarie 1921 o adresă către parohiile greco-catolice din România, prin care solicita preoților să răspundă la un chestionar menit să strângă date despre toate parohiile din noile teritorii alipite Vechiului Regat.

Citește și: 29 noiembrie 2024 | „Un tricolor din 1 Decembrie 1918. Steagul delegației Brașovului la Alba Iulia”, exponatul lunii decembrie la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia

Adresa, semnată de ministrul Octavian Goga și de directorul general al cultelor St. Brădișteanu, prevedea inclusiv pedepsirea celor care nu vor răspunde la timp: „…ținem să vă facem atent că noi punem atâta preț pe răspunsurile ce urmează să primim, în cât suntem hotărâți să oprim salariile tuturor acelora care vor neglija să ne răspundă la timp sau vor fi dovedit că au scris inexactități”.

La acea dată, protopop greco-catolic al Sebeșului, era Ioan Simu (1875-1948), personalitate politică și culturală marcantă a localității, unul dintre artizanii evenimentelor legate de Unirea de la 1918 la Sebeș (pentru detalii vezi: https://www.cclbsebes.ro/docs/Sebus_10_2018/ 14_R_Totoianu.pdf).

Răspunsul la chestionar, completat olograf de părintele Simu, oferă informații extrem de diverse, pornind de la structura parohiei greco-catolice a Sebeșului în anii de după Unire, continuând cu istoricul și descrierea acesteia. De asemenea, este prezentată biserica, precum și cele 12 filii ale parohiei. Răspunsul conține și date privind averea și veniturile parohiei, precum și informații despre enoriașii de confesiune greco-catolică din Sebeș.

Au fost prezentate și mișcarea economică, culturală, morală și socială a parohiei, precum și conducerea ei, la final oferind și o succintă bibliografie privitoare la aceasta. Documentul cuprinde și date privind activitatea protopopului Ioan Simu în timpul evenimentelor prilejuite de Unirea de la 1918, care oferă istoricilor ce au abordat acest aspect din istoria Sebeșului, o perspectivă interesantă asupra evenimentelor și atmosferei existente în oraș și zonă.

Ioan Simu s-a „pensionat” în urma unei bătăi încasate în sediul băncii „Izvorul” din Alba Iulia de la agitatorii comuniști. Alături de el se aflau şi alți doi sebeșeni, profesorul Silviu Cărpinişianu și dr. Ioan Cuşută, fost primar al Sebeșului, însă cei mai zdravăn bătuți au fost avocatul dr. Ioan Pop, președintele filialei județene a PNŢ, și protopopul Sebeșului, Ioan Simu, care a fost lovit cu bestialitate în cap cu un scaun și cu o lampă electrică.

Părintele Simu a murit doi ani după acest episod, în 22 iunie 1948, cu câteva zile înainte de împlinirea vârstei de 73 de ani. Din fericire pentru el nu a fost martor la desființarea de către comuniști a bisericii greco-catolice, și probabil că a fost mai bine așa, întrucât majoritatea camarazilor săi de luptă națională și politică au cunoscut „binefacerile” închisorilor comuniste, reeducarea în spiritul noilor vremuri și lagărele de muncă forțată, lucru care în mod cert i s-ar fi întâmplat și părintelui Ioan Simu dacă ar mai fi trăit.

Tinerețea și-a sacrificat-o pentru drepturile românilor transilvăneni, suferind umilințe, detenție și bătăi din partea autorităților maghiare. Ajuns la bătrânețe a suferit din nou aceleași umilințe și bătăi, dar de data aceasta încasate de la compatrioții săi români care au îmbrățișat ideologia comunistă, și care vedeau în preoți și în toți oamenii cu ceva avere, principalul „dușman de clasă”.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI