// ViewContent // Track key page views (ex: product page, landing page or article) fbq('track', 'ViewContent'); // Search // Track searches on your website (ex. product searches) fbq('track', 'Search');

Raportul privind coeziunea: învățămintele desprinse din criză și concluzii pentru viitor

În urmă cu doar câțiva ani, UE se confrunta cu ceea ce mulți observatori au considerat că reprezenta cea mai mare provocare de până atunci: ratingul statelor membre a fost redus, sectorul privat din zona euro se micșora, iar creșterea economică stagna. Șapte ani mai târziu, când indicatorii macroeconomici arată că am trecut de criza economică și financiară, iar rata PIB-ului și rata de ocupare a forței de muncă ating niveluri record, cel de-al șaptelea raport privind coeziunea ne ajută să tragem învățăminte din criză și să trasăm orientări pentru viitor.

Raportul analizează Europa cu o lupă, din puncte de vedere multiple: PIB-uri regionale, investiții, inovare, guvernanță, migrație, energie, probleme urbane … mult prea multe aspecte pentru a le aborda pe toate într-un singur scurt articol, prin urmare am hotărât să mă concentrez numai pe câteva.

Raportul arată faptul că o consecință a crizei economice și financiare a fost încetarea unui proces de reducere treptată a disparităților dintre regiunile Europei, care s-a desfășurat timp de mai multe decenii, încetarea acestui proces conducând la creșterea decalajului dintre regiunile europene. Raportul indică și faptul că, deși disparitățile regionale sunt din nou în scădere, rămân în continuare multe de făcut. În cursul ultimilor ani, PIB-ul pe cap de locuitor din regiunile mai sărace ale Europei a crescut, apropiindu-se de media UE, însă acest lucru s-a datorat mai ales îmbunătățirii productivității, în detrimentul ratei de ocupare a forței de muncă. În schimb, regiunile mai bogate ale Europei au crescut mai rapid decât toate celelalte, în timp ce regiunile „de mijloc” au înregistrat o încetinire a creșterii PIB-ului pe cap de locuitor, iar industria lor prelucrătoare a rămas redusă, ele fiind în continuare regiunile cele mai vulnerabile la șocurile globalizării.

Din raport reiese și faptul că politica de coeziune a ajutat statele membre și autoritățile locale și regionale în perioada de plină criză în care s-a aflat Europa, datorită investițiilor pe termen lung, stabile și previzibile ale acestei politici în toate statele membre. Întrucât statele membre își reduceau investițiile în perioada respectivă, politica de coeziune a devenit un sprijin vital pentru orașele și regiunile Europei. Pentru perioada financiară actuală, politica de coeziune va sprijini 1,1 milioane de IMM-uri, va ajuta peste 7,4 milioane de șomeri să își găsească un loc de muncă și 8,9 milioane de persoane să obțină calificări noi. Politica de coeziune va investi 16 miliarde EUR în economia digitală, va extinde serviciile guvernamentale online și va conecta aproape 15 milioane de gospodării la internetul în bandă largă. De asemenea, în cadrul politicii de coeziune se vor realiza investiții în eficiența energetică, protecția mediului și îmbunătățirea transportului public, precum și în rețeaua rutieră și feroviară transeuropeană.

Cifrele vorbesc de la sine: în România, investițiile politicii de coeziune din cursul ultimului deceniu au creat în mod direct 40 000 de locuri de muncă, au modernizat peste 27 000 km de șosele și au sprijinit 560 de proiecte de cercetare și inovare. Până în 2023, se preconizează că PIB-ul României va fi cu 2,1 % mai mare datorită investițiilor politicii de coeziune.

Acest lucru demonstrează necesitatea ca politica de coeziune post-2020 să rămână cel mai solid instrument de investiții pentru toate regiunile, deoarece nimeni nu este imun la viitoare șocuri ale globalizării, la evoluția tehnologică și la crizele economice. Cine poate să știe care regiuni vor avea nevoie, peste cinci ani, de finanțare pentru IMM-uri, școli, spitale, infrastructură publică?

În cele din urmă, raportul de coeziune sugerează modalități de a spori eficiența politicii de coeziune viitoare, prin extinderea domeniului de aplicare al actualului Fond european de ajustare la globalizare astfel încât acesta să sprijine, de exemplu, strategiile de reconversie ale regiunilor; prin rezervarea unei sume nealocate de finanțare care va fi mobilizată pentru evoluții neprevăzute, prin crearea unui set unic de reguli pentru finanțare sau chiar prin creșterea cofinanțării naționale pentru a stimula asumarea responsabilității pe teren pentru proiectele din domeniul politicii de coeziune.

Întrucât, în mod îngrijorător, extremismul pare a căpăta amploare în Europa, cel de-al șaptelea raport privind coeziunea ne reamintește că sporirea vizibilității numeroaselor beneficii ale Europei în satele, orașele și regiunile noastre este cel mai bun mod de a combate intoleranța, egoismul și forțele de autodistrugere pe care le generează extremismul.

Pe viitor, o politică de coeziune mai puternică și mai simplă va contribui la o Europă mai puternică și mai protectoare a tuturor cetățenilor.

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419