Proiectul ”Alianța Vestului”, izbitor de asemănător cu proiectul de dezvoltare urbană depus la Primăria Cluj-Napoca de un cluster din județul Alba

Proiectul ”Alianța Vestului”, izbitor de asemănător cu proiectul de dezvoltare urbană depus la Primăria Cluj-Napoca de un cluster din județul Alba!

De la albaiulianul Ioan Bele (foto), expert UE în dezvoltare și inovare urbană și președinte al Clusterului ”Metal Manufacturing Transilvania” am aflat că partitura pe care o interpretează acum electoratului primarii din Alianța Vestului, în speranța că vor acumula suficient capital de imagine pentru preferații lor în jocurile preelectorale generate de apropierea alegerilor europarlamentare din 26 mai, anul viitor, nu ar fi tocmai originală. Mai exact, expertul UE a declarat pentru ziarul Unirea că tema cu care au ieșit în media primarii alianței – este izbitor de asemnătoare cu proiectul de dezvoltare urbană pe care l-a depus în luna august 2018 la Primăria Clujului.

Ce spune Ioan Bele:

”De la crearea clusterului nostru, în 2013 am constatat că primăriile ar putea să ajute mai mult dezvoltarea firmelor, creînd infrastructura edilitară necesară, utilitățile, drumurile. Legătura între firme și primării ar putea duce la o dezvoltare foarte bună a localităților. Dar, din păcate, primarii, nu sunt toți conștienți de acest lucru. În acest context am avut, din fericire, oportunitatea de a lucra în perioada 2013-2014 la strategia de dezvoltare a municipiului Alba Iulia. Aici am găsit o foarte bună echipă managerială. Au excelenți scriitori de proiecte. Sunt peste 30 de oameni care merită toate laudele pentru proiectele care au fost implementate la Alba Iulia.

Am folosit atunci noțiunea de înființare a unei rețele urbane pentru județul Alba și împrejurimi. De aici plecând, am căutat să dezvolt conceptul pentru întreaga Transilvania, Banat și Moldova. Au semnat ca inițiatori în acest proiect de înființare a unei rețele urbane directorii Agențiilor de Dezvoltare Centru, de Nord Est, primarii din Alba Iulia, Reșița, Blaj și mai departe. Proiectul nostru se numește ”Clusterul Urban Inteligent Transilvania – Moldova – Banat”.

Urma să cuprindă în el orașe de la 20.000 de locuitori în sus pentru a putea implementa politici europene și să aibă și un pic de forță economică. Am ales ca orașul Cluj să coordoneze acest proiect pentru că este mult mai mare decât Alba Iulia. Nu l-am găsit pe dl Boc și am lăsat proiectul – doar prima parte din acesta, la direcția lor de dezvoltare, la dl. Câmpean. I-am expus proiectul într-o pagină, i-a plăcut. Urma să-l prezinte dlui Boc pentru ca să intre și Clujul ca și inițiator al proiectului. Prima dată am strâns semnături de la profesioniști, de la universități, de la agenții de dezvoltare.

De aici a început povestea

În luna august 2018 am depus materialele, la Cluj: statutul asociației, drafturi de adunare generală. M-am dus pe încredere, nici nu am înregistrat materialul de lucru pentru că în 2017 am avut o discuție prealabilă pe această temă cu primarul Boc, la Alba Iulia.

De la Direcția de Dezvoltare, drafturile mele au ajuns la Direcția de Relații Externe. Directoarea de acolo mi-a spus că urmează să îmi fie programată discuția cu dl. Boc. Nu a mai fost programată niciodată această discuție. După două luni de așteptare, nici azi nu am primit vreun răspuns.

În schimb, ne-am trezit cu povestea Alianței Vestului. Nu mi-a trecut prin gând, niciun moment, că un proiect economic și de dezvoltare poate fi preluat și transformat în proiect politic. M-am trezit în presă cu ”patrulaterul vestului”.

Eu știu ce am lăsat acolo, la Primăria Cluj. Același lucru l-am lăsat și la Primăria Sibiu. Se pare că politicienii au preluat ideea înființării unei rețele urbane pe care au transformat-o într-un vehicul politic. Prima dată a fost o declarație de intenție din partea lor. Apoi chestiunea a fost reluată. (…) Au început să elaboreze apoi idei de acțiune fantasmagorice.

Proiectul ar putea fi continuat dacă s-ar ține cont de partea de expertiză. Proiectul despre care vorbesc dânșii acum este plat și superficial, de unde am dedus că nu au de gând să-l ducă mai departe și va rămâne un simplu vehicul electoral, din păcate. De exemplu, dezvoltarea de autostrăzi nu face obiectul de acțiune al unui primar de municipiu. Jurisdicția unui primar se întinde pe teritoriul pe care îl administrează.

Apoi, în județe sunt comunele. Ca să duci o autostradă trebuie să ai culoare de trecere, nu o duci prin aer. O altă idee pe care au lansat-o: dezvoltarea pe fonduri europene atrase direct. Există o modalitate de a atrage fonduri, dar instrumentul acesta se numește altfel și nu se dau fonduri mari, pe investiții, ci pe diverse acțiuni de colaborare între comunități din țări diferite.

Ca să atragă direct banii, Alianței Vestului i-ar trebui un instrument de implementare. De exemplu, pentru POR, instrumentul de implementare este la Ministerul Dezvoltării. Numai în condițiile în care agențiile de dezvoltare s-ar transforma în autorități de management ar putea îndeplini acest rol, de atragere directă de fonduri. Aceasta ar încălca legislația din România. (…) Probabil că și-au făcut repede o alianță, plată, să nu intre Alba cu chestiunea asta. Cine știe, poate credeau că face eu lobby politic pentru cineva. Nu am și nu am avut asemenea intenții. Proiectul meu rămâne doar unul de dezvoltare.

Vorbeau aliații și de crearea de ITI. ITI este un teritoriu dintr-un stat care înseamnă investiții teritoriale integrate. La noi există deja o asemenea zonă – Delta Dunării, cu 1,1 miliarde de lei. Această zonă este delimitată de guvernul unei țări din Europa. Pe ea se focusează fonduri atrase prin diverse instrumente de finanțare, integrat. (…) Pentru un ITI în patrulaterul delimitat de primari – pe o asemenea suprafață și pentru nevoile care sunt, ar fi nevoie de o finanțare de 100 de miliarde de euro. Sumă care depășește total capabilitățile de cofinanțare.

Total greșită este și poziționarea politică a Alianței Vestului, ”să ne dezvoltăm dar împotriva Guvernului”. (…)

Nu sunt supărat, nu am pretenții. Am pretenția morală să ducă până la capăt acest proiect, cum l-am gândit eu. Vreau ca Alba Iulia să aibă un rol în acest proiect, acela de a se ocupa de orașele mijlocii. Orașele mari au altă problematică. Dar trebuie să integrăm dezvoltarea orașelor mari și a celor mijlocii, ca să dezvoltăm teritoriul României.

Proiectul meu mai cuprinde două etaje, care nu au fost depuse la Cluj sau Sibiu. În al doilea etaj este vorba despre crearea unei instituții financiare, sub forma unui IFN – nu ca cea pe care dorește să o facă Guvernul – ca o bancă a orașelor. Fondurile ar proveni de la primării, din cotizație. Poate fi crescută această instituție financiară în timp, cu bani atrași de la Banca Mondială și din mediul privat. Dar 51% din capital să fie a statului, la nivelul primăriilor, să poată fi implementate polticile publice. Asta ar ajuta foarte mult în accesarea proiectelor, deoarece s-ar obține mai ușor acea scrisoare de garantare, de confort, necesară la începutul demarării proiectelor. Și acum sunt foarte multe proiecte aprobate, care mor pentru că oamenii nu dețin fondurile necesare la început.

În al treilea etaj este vorba despre asocierea clusterului din proiect cu alte clustere din Europa. Ar fi fost primul cluster pe tema dezvoltării urbane din Europa. Mai sunt clustere pe teme departamentale, dar nu pe dezvoltare urbană. În Statele Unite, China, mai există așa ceva. Clusterele de dezvoltare urbană lucrează pe strategiile de dezvoltare întocmite de agențiile de dezvoltare regională.

Ca să atragi fonduri pe clusterele urbane, trebuie să te asociezi cu clustere din alte țări. Am gândit asocierea cu Agenția de dezvoltare din Moldova, cu rețeaua urbană din Estonia, din Letonia. (…) Aliații Vestului n-au pomenit nimic de aceste grupări europene de colaborare teritorială – GECT”.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI