Patronii de pe litoral dau vina pe români că nu vor să le muncească, în vârf de sezon. „Dăm bani, dăm cazare, dăm masă”
În miezul sezonului, când litoralul este plin, patronii din industria ospitalității caută cu disperare angajați. Mulți lucrează cot la cot cu subalternii, dar nici așa nu reușesc să acopere lipsa.
La ultima bursă organizată de Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă cele mai multe oferte au fost din acest domeniu, însă nu au stârnit interesul.
Bărbatul din imagini administrează o terasă în Eforie Nord. Are 10 angajați, dar îi mai trebuie cel puțin cinci.
”Virgil Negru, manager terasă Eforie: Dăm bani, dăm cazare, dăm masă.
Reporter: Cât este un salariu?
Virgil Negru: Începe de la 2.500 de lei pentru un necalificat și ajunge la până la 7.000- 8.000 pentru un bucătar calificat”.
Mihai, angajat: ”Din acest salariu mă distrez, îmi strâng ceva bănuți și cu restul îmi mai fac și eu necesitățile”.
Înainte de criza sanitară, pe litoral era nevoie de aproximativ 80.000 de angajați pentru ca industria ospitalității să funcționeze. Acum, o treime din posturi nu sunt ocupate, spun patronatele.
Din cele peste 500 de oferte de la ultima bursă a locurilor de muncă din Constanța, 400 au fost de la hoteluri și restaurante.
Persoanele care își căutau de muncă, certate de AJOFM că nu vor să lucreze în turism
Dar cei care s-au prezentat, majoritatea pensionari sau persoane trecute de 50 de ani, au căutat altceva.
”- Lucrează dumneata, nu vrei! Am 55 spre 57 de ani … trebuie să mă pensionez…
– Dacă vreți să vă asigurați existența…
– Vă invit pe dumneavoastră să lucrezi ca și camerist.
– Nu se închide sezonul peste o lună?”.
Multe oferte au fost pentru posturi permanente, plătite cel puțin cu salariul mediu pe economie.
”Reporter: Văd că până acum aveți o singură înscriere pe 25 de locuri.
Manuela Cuturamanu, reprezentantul unui hotel: Sunt convinsă că vor veni și alte persoane”.
”Mărioara Manole, reprezentantul unui hotel: Așteptam șomerii să se angajeze.
Reporter: Și aveți succes?
Mărioara Manole: Nu prea, lumea nu mai vrea să mai muncească cum muncea înainte”.
Organizațiile din turism susțin că foștii angajați s-au reorientat. Unii au plecat în alte țări, unde sezonul este mai lung și salariile – chiar și de patru ori mai mari.
Raluca Turcan, ministrul Muncii: ”Mai gravă decât nivelul ratei șomajului este fluctuația forței de muncă, pentru că noi venim cu oferte de locuri de muncă, însă în același timp nu există o stabilitate a celor care își găsesc de muncă, cei care își găsesc un loc de muncă să rămână și să-și păstreze locul de muncă”.
Potrivit hotelierilor, un angajat necalificat primește, în medie, un salariu de 2.500 de lei, iar unul cu experiență, cel puțin dublu.
Sursa: stirileprotv.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Fabricile de armament din Cugir, vizate de planul de reorganizare a ROMARM într-un holding industrial integrat: Consultare publică lansată
Fabricile de armament din Cugir, vizate de planul de reorganizare a ROMARM într-un holding industrial integrat: Consultare publică lansată Ministerul Economiei propune reorganizarea ROMARM într-un holding industrial integrat, cu fabricile grupate pe domenii de activitate și o conducere menită să reducă influența politică. Reforma ar putea avea implicații importante pentru unitățile de producție din Cugir, […]
Care este prognoza meteo pentru iarna 2026-2027 în România: Regiunile care vor avea mai multă zăpadă. Când ar putea apărea cele mai importante episoade de ninsoare
Care este prognoza meteo pentru iarna 2026-2027 în România: Regiunile care vor avea mai multă zăpadă. Când ar putea apărea cele mai importante episoade de ninsoare Cele mai recente date meteorologice sezoniere indică o iarnă 2026-2027 cu ninsori peste medie în sudul și centrul Statelor Unite și cantități mai mici de zăpadă în nordul țării, […]
Cerealele din Ucraina, un „cartof” încins: Fermierii români cer prioritate la exporturi Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, solicită României și celorlalte state vecine să faciliteze tranzitul cerealelor ucrainene către piețele externe. În replică, fermierii români cer ca interesele producătorilor autohtoni să fie puse pe primul plan, iar exporturile naționale să beneficieze de prioritate în fața mărfurilor […]
