Orașul prelucrării cuprului ar putea renaște: Planuri pentru o nouă fabrică ridicată pe infrastructura vechiului Ampelum, la Zlatna

Planuri concrete la Ministerul Economiei pentru judeţul Alba: O nouă fabrică de producere a cuprului electrolitic va fi ridicată pe infrastructura vechiului Ampelum, la Zlatna

Alexandru Petrescu, ministrul Economiei, a avut zilele trecute o întrevedere cu primarul oraşului Zlatna, Silviu Ponoran, directorul Cupru Min SA Abrud, Nicolae Turdean și Ilan Laufer, secretar de stat în Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, pe tema valorificării, la adevăratul potenţial, a resurselor minerale ale României în zona Munţilor Apuseni, unde acţionează singura companie minieră de exploatare a minereurilor neferoase din ţară, Cupru Min SA.

”Având în vedere intenţia de dezvoltare accelerată a Cupru Min, considerată pol de regenerare a industriei extractive a metalelor neferoase, dar şi consolidarea poziţiei sale pe piaţa exploatării şi prelucrării resurselor de cupru, există oportunitatea repornirii capacităţilor metalurgice neferoase din oraşul Zlatna. Ministerul Economiei, în parteneriat cu Primăria oraşului Zlatna, analizează relansarea activităţii uzinei de la Zlatna prin atragerea de parteneri strategici, dar şi investitori străini, activitate care va impacta dezvoltarea mediului de afaceri din zonă pe orizontală şi verticală”, a transmis Ministerul Economiei într-un comunicat.

Ministrul Economiei, Alexandru Petrescu, a comentat această întâlnire: ”Este un prim pas în derularea proiectelor asumate prin Programul de guvernare 2017-2020 prin care dorim transformarea României dintr-un exportator de materii prime, cu un model industrial bazat pe forţă de muncă slab calificată şi industrii cu grad redus de prelucrare, într-o economie competitivă, care să genereze o creştere economică inteligentă, bazată pe industrii inovative, ecologice, care să valorifice produse finite, cu valoare adăugată mare. Sectorul industriei miniere are nevoie de valorificarea la maximum a adevăratului potenţial al zăcămintelor supuse exploatării şi reducerea exportului de materie primă, iar repornirea ramurii prelucrării în domeniul metalurgiei neferoase în care România are o tradiţie seculară poate reprezenta cheia valorificării acestor resurse în interes naţional”.

Primarul orașului Zlatna, Silviu Ponoran, spune că îndeplinirea acestui deziderat ar însemna clar o reactivare a forței de muncă calificată din zonă, o relansare economică a zonei cu repunerea pe harta economică a țării a vechiului Ampelum. ”Primăria Zlatna a păstrat infrastructura vechiului „Ampelum”, rețelele de utilități, bazinele de apă. Ridicarea unei noi fabrici de producere a cuprului electrolitic pe temelia celei vechi înseamnă ridicarea orașului, a oamenilor săi. Plus că profitul statului român de pe urma producerii și vinderii cuprului electrolitic și nu a materiei prime, minereul de cupru, va crește până la 200 la sută. Valoare viitoarei investiții  pentru producerea de cupru electrolitic a fost estimată la circa 300 de milioane de euro”, a subliniat primarul Ponoran.

*De la cupru în minereu la cuprul rafinat electrolitic

Datorită noilor tehnologii existente funcţionarea unor asemenea capacităţi de prelucrare asigură o dezvoltare durabilă, pe toate palierele economice şi sociale, în condiţiile respectării tuturor parametrilor de mediu. În prezent, cel mai mare impediment în valorificarea concentratului de cupru este modul de valorificare. Din cauza dispariției metalurgiei neferoase din țară, suntem nevoiți să vindem concentrat. După cum se cunoaște, profitul cel mai mare se obține din producerea cupru electrolitic regăsit în semifabricate. Cea mai mare oportunitate o constituie repornirea metalurgiei nemetalifere la Zlatna, profitând de facilitățile rămase de la fosta uzină „Ampelum”. Volumul mare al rezervei de minereu de cupru (circa 1 miliard de tone) din zona Roșia Poieni reprezintă circa 58% din rezerva de cupru a ţării. În afară de CupruMin Abrud, pe piaţa românească nu mai operează niciun producător autohton de concentrate cuproase. Există posibilitatea apariției în următorii  ani a unor noi producători, la Rovina și Certej.

Potrivit planului de afaceri al firmei pentru 2016-2020, între anii 2006 – 2014, Cupru Min SA Abrud a comercializat concentratul de cupru doar pe piaţa românească. Pentru perioada de timp analizată piaţa efectivă – formată din consumatori persoane juridice, a inclus următorii achizitori:  S.C. RONEFER S.R.L. Bucureşti; S.C. Energomineral S.A. București, S.C. CUPROM S.A. Bucureşti.

Conform planului de afaceri 2016 – 2020 al Cupru Min Abrud, programul de producţie pentru anii 2016, 2017 și 2018 este redat în tabelul de mai jos:

Cupru Min SA Abrud îşi desfăşoară activitatea de bază, de extracţie şi prelucrare a minereului în două mari subunităţi: Cariera Roşia Poieni şi Uzina de Preparare Dealul Piciorului. Proiectul iniţial prevedea o capacitate de producţie de 9 milioane de tone pe an minereu extras şi prelucrat şi o producţie de 16.700 de tone cupru în concentrat, iar în etapa II-a o extindere de capacitate la 15 milioane de tone minereu extras şi prelucrat pe an. Uzina de Preparare Dealul Piciorului a fost proiectată la o capacitate de 9 milioane de tone de minereu prelucrat pe an, fiind dotată cu 4 linii tehnologice de măcinare – flotare care să prelucreze 7.500 de tone minereu pe zi. Profilul de producţie pe sortimente al obiectivului proiectat iniţial prevedea obţinerea concentratelor cuprifere cu conţinut de minimum 16,5% Cu, care se valorifică în metalurgia neferoasă pentru Cu, Au, Ag şi S; plus obținerea concentratelor de pirită cu minimum 40% S, cu valorificare în industria chimică pentru fabricarea acidului sulfuric.

Întrucât în ultimii 15 ani nus-a găsit piaţă de desfacere pentru pirită, majoritatea fabricilor de acid sulfuric din industria chimică românească fiind închise, s-a renunţat la obţinerea şi valorificarea piritei, deşi acest concentrat este dintre cele mai bune din țară.

Zlatna are o tradiție în prelucrarea cuprului încă din 1747, însă cuprul a fost extras din munții din jurul orașului chiar de pe vremea romanilor. Ampelum Zlatna, fostul combinat de prelucrare a cuprului din Zlatna,  a fost închis definitiv în anul 2003. În anul 1999, în combinat lucrau aproximativ 2.500 de angajați. Combinatul producea cupru de convertizor, acid sulfuric, pulbere de aluminiu, sulfat de cupru, sulfat de fier și sulfat de magneziu. Capacitatea de producție în 1980 era de circa 15.000 de tone de cupru de convertizor pe an. El era trimis la Baia Mare pentru rafinare electrolitică. În 1985 a început construcția uzinei noi de cupru. Punerea în funcțiune a uzinei noi s-a făcut treptat, începând cu anul 1988, însă uzina nu a atins niciodată capacitățile proiectate, fiind închisă în 1996, iar uzina veche a mai funcționat încă 7 ani până la închiderea ei în 2003.

Combinatul a intrat în faliment în anul 2007, iar în anul 2004, când s-a declanșat procedura de lichidare, avea 1.300 de miliarde de lei vechi datorii. Combinatul producea cupru de convertizor, acid sulfuric, pulbere de aluminiu, sulfat de cupru, sulfat de fier și sulfat de magneziu. „Ampelum“ a aruncat în atmosferă, până acum 10 ani, zeci de mii de tone de dioxid de sulf și pulberi, încărcate cu oxizi de metale grele: plumb, zinc, cupru, cadmiu. Numai în anul 2003, când uzina își redusese deja din activitate, au fost emise 12.913 tone de dioxid de sulf. Cu bani de la Banca Mondială, zona poluată grav și cu un aspect selenar a fost ”reînverzită”, iar minele și sursele de poluare au fost închise și ecologizate.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI