O familie din Apuseni luptă pentru recuperarea aurului confiscat de comunişti. „Vom continua să ne căutăm dreptatea şi nu vom renunţa la drepturile noastre”

După aproape 30 de ani de la căderea comunismului, foştii proprietari de mine de aur din Apuseni încearcă şi în prezent să îşi recupereze bunurile confiscate de regimul comunist. Mulţi au dat în judecată Statul Român şi au solicitat plata contravalorii aurului confiscat în urmă cu zeci de ani.

În această situaţie este şi o femeie din comuna Bucium, Mocanu Zorinţa, reprezentată în instanţă de fiul acesteia, care a intentat un proces civil prin care solicită declasificarea unui act emis de fosta Întreprindere Minieră din Baia de Arieş şi deţinut de IPJ Alba, care ar conţine informaţii despre cantitatea de minereu care i-a fost confiscată tatălui acesteia.

Reclamanta a formulat o petiţie către IGPR, prin care a solicitat să-i comunice date despre confiscările de minereu aurifer din comuna Bucium. Reprezentanţii IGPR i-au comunicat faptul că în urma verificărilor efectuate în arhiva IPJ Alba a fost identificat un document clasificat secret care face referire la transportul unor cantităţi de minereu aurifer confiscat de la persoane fizice din localitatea Bucium, jud. Alba. Femeia a mai precizat că tatălui său i-a fost confiscată cantitatea de 5.000 tone de minereu, conform unui tabelul întocmit la data de 27.05.1970 de către Miliţia Bucium.

”IGPR i-a comunicat că o echipă de specialişti de la E.M. Roşia Montană şi Laboratorul de analize Gura Roşie împreună cu lucrători din cadrul Inspectoratului de Miliţie Alba au prelevat mai multe probe de minereu auro-argentifer de la depozitele de minereu de la foşti proprietari de mine şi şteampuri toţi din loc. Bucium. Acest document este întocmit olograf, iar în antet apare: Miliţia Bucium, fiind intitulat: Situaţia depozitelor de minereu aurifer ce urmează a fi transportat de la fostele mine, tabel în care figurează şi C. G. (tatăl reclamantei – n.r.) cu o cantitate de 5.000 tone, fiindu-i întocmit şi un dosar penal cu nr. 150/B/1970 şi soluţionat la data de 29.06.1970 prin scoaterea de sub urmărire penală în baza art. 10, lit. e CPP. Analizând rezultatul celor 18 probe de laborator rezultă o medie de 12,07 gr/tonă aur şi 10,61 gr/tonă argint fiind o concentraţie foarte bogată în aur ceea ce a determinat transportul şi procesarea acesteia în cadrul E.M. Roşia Montană”, se afirmă în motivarea deciziei de la Tribunalul Alba, care, în final, a respins cererea femeii din Bucium.

”Bunicul meu a avut în concesiune părţi dintr-o mină pe care o lucra, scotea minereu din care obţinea aur pe care îl vinde ala bănci. Am aflat de existenţa unui cu 15 persoane în care era trecut şi bunciul cu suma de 5.000 de tone de minereu confiscat. Am solicitat declasificarea acestui act pentru a putea să cerem daune Statului Român. Am fost refuzat, deşi regimul de clasificare a actului a expirat în anul 2000. Acţiunile noastre au fost refuzate, fie că a fost vorba de IGPR, fie de justiţie. Vom continua să ne căutăm dreptatea şi nu vom renunţa la drepturile noastre”, a spus Mircea Mocanu, nepotul fostului concesionar de mină din Apuseni.

Demersurile familiei din Apuseni datează de mai mulţi ani, în această perioadă fiind adresate mai multe petiţii IGPR şi IPJ Alba, unele încheiate cu procese în justiţie, fără să existe o finalitate concretă. În septembrie 2011, IPJ Alba a comunicat faptul că ”în urma consultării Registrului cu Operaţiuni AVI existent la nivelul Serviciului de Investigare a Fraudelor, s-a constatat că la numărul curent 52 din tabelul aferent anului 1970 figurează o persoană cu numele C. G. din localitatea Bucium, jud. Alba, cu cantitatea de 200 tone predată către Exploatarea Minieră Roşia Montană, persoană care nu figurează însă cu alte date de stare civilă”. Această cantitate de minereu a făcut obiectul altui proces, câştigat de familia Mocanu şi finalizat cu acordarea despăgubirilor solicitate.

Într-un final, a fost identificat un document din 12 decembrie 1970, eliberat de fostele întreprinderi miniere Baia de Arieş şi Roşia Montană către Inspectoratul Judeţean de Miliţie Alba, care cuprinde adresa de comunicare şi trei anexe din care una secretă, având în total şapte file din care cinci file secrete în componenţa lor, Anexa secretă reprezintă documentaţie de valorificare a minereurilor auro-argentifere deţinute de foştii proprietari din raza comunelor Bucium şi Roşia Montană, o copie a unei adrese emise de BN RSR Direcţia Valutari şi Metale Preţioase şi o copie a adresei emise de Direcţia Producţiei Neferoase către Centrala Minereurilor Neferoase Deva. Tribunalul Alba a respins acţiunea pe motiv că aceasta nu a fost îndreptată împotriva emitentului actului secret.

”(…) acţiunea în contencios administrativ împotriva clasificării informaţiilor; duratei pentru care acestea au fost clasificate, precum şi împotriva modului în care s-a atribuit un nivel sau altul de secretizare, formulată în conformitate cu art. 20 din Legea nr. 182/2002 trebuie îndreptată în contra autorităţilor care au clasificat informaţia respectivă. Pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Alba este gestionar al documentului clasificat ci nu este emitentul acestuia”, se mai susţine în motivare. Decizia a avut la bază şi faptul că reclamanta a făcut o confunzie între emitentul real al documentului şi compania privată Roşia Montană Gold Corporation. Decizia poate fi contestată la Curtea de Apel. Mircea Mocanu (foto dreapta sus) a mai precizat că urmează să se îndrepte şi împotriva ANRM, care ar fi ”urmaşul” emitentului actului pentru care solicită declasificarea.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News