Nou RECORD la electricitate: România a înregistrat luni cel mai mare preț din Uniunea Europeană la energie
Nou RECORD la electricitate: România a înregistrat luni cel mai mare preț din Uniunea Europeană la energie
Prețul la energiea electrică doboară record după record, în contextul în care țara noastră este dependentă de importurile de electricitate. România a importat peste 2.100 de MW de electricitate marţi, în timp ce preţul mediu pe bursă a ajuns la un nou record istoric, potrivit datelor Transelectrica şi OPCOM.
Prețul mediu al electricității pentru ziua următoare (PZU) a atins duminică un nou record, de 1.007,93 lei/MWh, echivalentul a 203,75 euro/MWh, potrivit Profit.ro. Precedentul record era din data de 4 octombrie, când a fost raportat un preț mediu de 957,8 lei/MWh.
Luni, producătorul ELCEN a vândut energie în bandă, adică furnizată continuu și constant, la peste 1.100 de lei/MWh până la finalul anului, conform Economica.net. Concomitent, România înregistra luni cel mai mare preț din Uniunea Europeană la energie. Conform site-ului EnergyLive.cloud, prețul pentru electricitatea ce urma să fie livrată marți era de 233,6 euro/MWh (1.153 lei/MWh).
Topul european al prețurilor
Următoarele clasate în topul prețurilor erau Ungaria (228,26 euro/MWh), Italia (218,54 euro/MWh), Grecia (205,08 euro/MWh) și Bulgaria (203,67 euro/MWh). Alte state europene, dar care nu fac parte din UE, sunt la rândul lor în top: Serbia (209,36 euro/MWh) și Elveția (208,66 euro/MWh).
Cele mai mici prețuri se găsesc în Polonia (123,06 euro/MWh), Germania (167,43 euro/MWh), Cehia (169,78 euro/MWh), Austria (185,99 euro/MWh) și Franța (188,47 euro/MWh).
România, dependentă de import
Luni, la ora 15.35, România avea un consum de 7.501 MW, din care 6.083 MW erau producție internă, iar 1.419 MW erau importați, conform datelor Transelectrica, transportatorul național de energie.
România consuma luni, la 15.28, 7.500 MW, din care 1.400 MW erau importați
Din producția internă, energia hidro era 1.879 MW, centrala nucleară de la Cernavodă producea 1.375 MW, iar pe hidrocarburi (gaze) se realizau 1.284 MW. Pe bază de cărbune erau produși 907 MW.
Pe bază de energie regenerabilă erau produși: eolian (413 MW), fotovoltaic (170 MW), biomasă (56 MW).
România a anunțat recent compensarea prețurilor la consumatorii casnici cu 21 de bani pe fiecare kWh consumat și cu 25% a gazelor.
Concomitent, premierul demis Florin Cîțu a anunțat că va plafona prețurile energiei în viitorul cabinet. Operațiunea necesită un Guvern deplin învestit.
Libertatea a scris că unii furnizori își notifică clienți de majorarea tarifelor fixe, chiar dacă contractele sunt încă în vigoare.
Sursa: libertatea.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Călin Georgescu, arestat preventiv pentru 30 de zile: Polițiștii l-au ridicat de acasă pentru a-l duce în Arestul Central după ce Curtea de Apel București a admis contestația DIICOT
Călin Georgescu, arestat preventiv pentru 30 de zile: Polițiștii l-au ridicat de acasă pentru a-l duce în Arestul Central după ce Curtea de Apel București a admis contestația DIICOT Călin Georgescu a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, iar polițiștii l-au ridicat de acasă pentru a-l duce în Arestul Central după ce Curtea de […]
Cum va fi vremea în Transilvania și celelalte regiuni în următoarele 2 săptămâni: Sfârșit de septembrie călduros, urmat de o ușoară răcire la început de octombrie. Ce arată prognoza meteo de la ANM
Cum va fi vremea în Transilvania și celelalte regiuni în următoarele 2 săptămâni: Sfârșit de septembrie călduros, urmat de o ușoară răcire la început de octombrie. Ce arată prognoza meteo de la ANM Luna septembrie 2026 se încheie cu temperaturi mai ridicate decât în mod normal în toate regiunile țării, arată prognoza meteo de la […]
Peste 60% dintre tinerii din România trăiesc în locuințe supraaglomerate: Media UE este de 27%. Date Eurostat
Peste 60% dintre tinerii din România trăiesc în locuințe supraaglomerate: Media UE este de 27%. Date Eurostat România ocupă primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește ponderea tinerilor cu vârste între 15 și 29 de ani care locuiesc în spații supraaglomerate. În 2025, peste 60% dintre tinerii din țara noastră se aflau în […]
