Sorin Cîmpeanu a anunțat joi seara că demisionează din funcția de ministru al educației în Guvernul Ciucă.

„Am decis, din proprie inițiativă, să demisionez din funcția de ministru al educației. A fost o șansă și o onoare pentru mine sa încep reformarea din temelii a sistemului national de învățământ.

Am preluat mandatul de ministru nu pentru că nu aveam ce face sau pentru a-mi trece ministeriatul in CV. Aveam și una și alta. Am venit într-un moment extrem de dificil cu dorința de a schimba lucrurile în bine.

Mi-am început mandatul într-o criză sanitară fără precedent și am luptat pentru ca în toată acea perioadă elevii să meargă la școală cu prezență fizică. Am militat în mod constant și am asigurat cadrul legal pentru ca finanțarea educației să crească.

În mandatul de ministru al educației am reușit schimbări care au pus bazele reformei “România Educată”:

1. un sistem de educație timpurie integrat, prin preluarea creșelor în sistemul de învățământ;

2. îndeplinirea jaloanelor PNRR care asigură suportul financiar atât de important pentru reforma sistemului de învățământ; am preluat mandatul cu un buget de 1 miliard euro pentru educație, iar acum educația are doar în PNRR un buget de 3,6 miliarde de euro. Până acum am contractat și sunt în derulare toate cele 1402 proiecte pentru reducerea abandonului școlar – prima rundă (1,14 miliarde lei) și toate cele 61 de proiecte pentru digitalizarea universităților românești (1,24 miliarde lei);

3. organizarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de director în școli;

4. mărirea burselor elevilor;

5. recunoașterea meritelor olimpicilor prin recompensarea acestora la justa valoare;

6. rezolvarea problemei decontării integrale a navetei elevilor;

7. demararea reformării planurilor-cadru și curriculumului aferent – o schimbare atât de mult așteptată;

8. extinderea programului Masă caldă în școli de la 150 de unități la 450 de unități de învățământ;

9. introducerea învățământului dual la nivel universitar;

10. internaționalizarea universităților românești prin reglementarea diplomei joint degree;

Și multe altele………

Am elaborat proiectele Legilor “România Educată” și am parcurs procedura de dezbatere publică, în urma căreia am finalizat cele două proiecte, preluând foarte multe amendamente care au adus plus valoare, astfel încât aceste proiecte sa răspundă pe deplin așteptărilor și nevoilor reale ale societății.

Sunt omul care construiește și nu sunt omul care dărâmă!

Cu toții avem obligația să contribuim și să susținem reforma în educație!

Cred în România Educată și voi susține Legile “România Educată” din calitatea mea de profesor, de rector și de senator.

Proiectele legilor “România Educata” reprezintă cea mai buna șansa pentru o educație așa cum cred ca ne dorim cu toții. Altfel, în lipsa unui acces echitabil la o educație de calitate, vor fi și mai mulți oamenii care nu percep conținuturi și nu înțeleg adevăratul sens al cuvintelor.

Le mulțumesc tuturor celor care, cu onestitate, au ales sa susțină educația!”, a transmis ministrul demisionar Cîmpeanu.

COȘMARUL unei comune din Alba: Nu mai poate să își plătească facturile și furnizorul de energie electrică a oprit alimentarea pentru un dispensar și alte câteva puncte

Comuna Roșia Montană din Munții Apuseni se confruntă cu mari probleme după ce nu mai poate să își plătească facturile de aproape trei luni de zile. Joi, 29 septembrie, furnizorul de energie electrică a oprit alimentarea pentru dispensarul comunal din satul Cărpiniș, iluminatul public din satul Gura Roșiei și baia comunală.

Viceprimarul Vasile Morariu susține că sunt datorii la Electrica și la stația de pompe care asigură alimentarea cu apă potabilă a comunei, dar și la sediul primăriei. Toate acestea au loc în contextul în care administrația locală nu mai poate să plătească facturile după ce funcționarul primăriei a refuzat să pună vizele CFP (control financiar preventiv).

Angajatul primăriei responsabil de viza CPF nu are încredere și singuranță în a pune parafa pe facturile emise, mai ales cele din achiziții publice, unde serviciul a fost externalizat către o firmă privată. Funcționarii primăriei nu vad contractele făcute în urma licitației, ci doar cum vin la semnat și stampilat pentru a fi făcute plățile.

Doi funcționari desemnați cu viza CPF au adus adeverințe medicale sau și-au luat concediu medical și, astfel, au refuzat să semneze pentru control financiar preventiv. Viceprimarul susține că nu vede o rezolvare rapidă a situației, având în vedere că nu ar mai exista niciun funcționar în primărie care să preia această atribuție.

În plus, conturile Primăriei Roșia Montană au fost blocate în urma unei executări judecătorești. Administrația locală a fost obligată în instanță să plătească suma de 141.721 de lei unei firme din Cluj care a exectuat în trecut lucrări la rețeaua de apă și canalizare. Deoarece suma aferentă contractului nu a fost plătită integral, firma a acționat în instanță primăria și a cîștigat procesul.

DOLIU în lumea teatrului: A murit Alexandru Arșinel. Actorul avea 83 de ani

Alexandru Arşinel s-a născut în localitatea Dolhasca, judeţul Suceava, potrivit www.teatrultanase.ro.

A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti în 1962, avându-i colegi de promoţie pe Constantin Diplan, Camelia Zorlescu, Ion Andrei, Harry Baranga şi Harry Zomenov. A fost repartizat împreună cu majoritatea colegilor săi la Teatrul de Stat din Târgu Mureş, unde a înfiinţat secţia română a acestui teatru. Aici l-a interpretat pe Kuklin în spectacolul ”Oceanul” de Al. Steiu, în regia lui Cristina Munteanu, a fost Maiorul în ”Jocul de-a vacanţa” de Mihail Sebastian, în regia lui Mihai Paxino, Fabian în ”A 12-a noapte” de William Shakespeare, în regia lui Eugen Mercus şi Titta Nane în piesa ”Gâlcevile din Chioggia” de Carlo Goldoni, în regia semnată de Mihai Reicu. La Teatrul Naţional din Bucureşti a putut fi văzut interpretând rolul lui Prisâpkim în spectacolul ”Ploşniţa” de V. Maiacovski.

A jucat, începând din 1967, zeci de roluri în spectacole cu mii de reprezentaţii atât la Teatrul de Revistă ”Constantin Tănase” din Bucureşti cât şi la Grădina Boema: musicalul ”Groapa” de Eugen Barbu şi Radu Şerban, musicalul ”Doctore sunt al dumneavoastră”, de Aurel Storin şi Vasile Vasilache jr., spectacolul ”Revista cu paiaţe” de Mihai Maximilian, muzica V. Veselovski, ”Deschis pentru renovare” de Alexandru Mirodan, ”Se caută o vedetă” de Aurel Felea şi Sandi Rudeanu, ”Vino să ne vezi diseară” de Petre Bărbulescu, ”Nicuţă . . . la Tănase” de Nicuţă Tănase şi Marin Traian, ”Aventurile unei umbrele” de Nell Cobar, ”Uite că nu tac” de Petre Bărbulescu, ”Savoy, Savoy” de Eugen Rotaru şi Marius Ţeicu, ”Sonatul lunii” de Saşa Georgescu şi Puiu Călinescu, ”Un băiat de zahăr… ars” de Harry Negrin şi Puiu Călinescu, ”Bimbirică” comedie muzicală de Aurel Storin, ”Scandal la Boema”, ”Nevestele vesele din Boema”, ”Boema, slăbiciunea mea”, ”Boema, bucuria mea”, ”Artiştii şi Boema”, ”Stela, stelele şi Boema”, ”Bună seara, Boema”, ”Carre de aşi”, ”Hohote în Paradis”, ”1001 de glume” de Mihai Maximilian şi V.Veselovski, ”Ah, femeile” de Mihai Maximilian, ”Nimic despre papagali”, ”Ok, Melody”, ”Comedie pe Titanic”, ”Piei, drace!”, ”Vivat Revista!”, ”Hohote în Herăstrău”. De asemenea, a avut numeroase apariţii în emisiuni de divertisment la radio, dar şi la televiziune, şi a făcut numeroase turnee în străinătate.

Alexandru Arşinel a format împreună cu marea actriţă Stela Popescu (1935-2017), începând din 1978, un cuplu artistic celebru atât în ţară, cât şi peste hotare, fiind vedetele incontestabile ale teatrului de revistă. În stagiunea 2008-2009, spectacolul „Aplauze, aplauze” a marcat împlinirea a 30 de ani de activitate a cuplului Stela Popescu – Alexandru Arşinel. Totodată, pentru activitatea lor, cei doi mari actori au fost răsplătiţi, în 2002, cu Premiul special al UNITER pentru teatrul de revistă.

Actorul a înregistrat zeci de piese pentru Teatrul Naţional Radiofonic, dintre care amintim: ”Cercul” de Mircea Radu Iacoban, ”O noapte furtunoasă” de I. L. Caragiale, ”Sărmanul Dionis” de Mihai Eminescu (regia Paul Stratilat), comediile muzicale ”Franţuzitele” de Magda Duţu şi ”Un poet romantic” de Matei Milo, ”Cine-ajunge sus la fix” de Dumitru Solomon, ”Căsătorie cu de-a sila” de Moliere, ”Praznicul ciubotarului” de Thomas Dekker, „Femeile care ucid bărbaţii” de Michal Tonecki, ”Adunarea femeilor” de Aristofan sau ”Aventurile Baronului Münchausen” de Gottfried August Bürger, ”Romeo şi Julieta nu mor niciodată” de D.D. Pătrăşcanu, ”Pe urmele dosarului albastru” de R. Negoiţă, regia Titel Constantinescu, ”Drumul Victoriei” de G. Sacadat, N. Smirnov, regia Dan Puican, ”Gâlcevile din Chioggia” de Carlo Goldoni, regia Mihai Raicu.