Ministerul Justiției anunță revizuirea Codurilor penale: „Politica penală a statului se află la o răscruce”

Ministerul Justiției anunță revizuirea Codurilor penale: „Politica penală a statului se află la o răscruce”

Cătălin Predoiu, ministrul Justiției, a emis în cursul zilei de vineri un ordin referitor la formarea Grupului de Lucru „Politica Penală a României 2024”, cu scopul de a elabora și a pune în dezbatere publică a variantelor revizuite ale noilor Coduri penale și ale legislației penale speciale de bază și, ulterior, sesizarea Parlamentului până cel târziua la data de 31 decembrie 2023.

Ministerul precizează într-un comunicat că aceste acte normative au suferit sute de modificări, atât în Parlament, cât şi ca urmare a transpunerii unor decizii ale Curţii Constituţionale, fapt ce a afectat coerenţa reglementării iniţiale, conducând la soluţii diferite în cazuri similare.

„Politica penală a statului se află la o răscruce. De la adoptarea noilor Coduri penale, sute de intervenţii au fost făcute pe proiectele iniţiale, încă din faza de dezbateri parlamentare şi până în prezent, fenomenul criminologic a evoluat, provocările la care trebuie să răspundă instituţiile de aplicare a legii s-au diversificat. Un efort concertat, structurat şi integrat de cooperare între Executiv, Legislativ, puterea judecătorească, profesiile juridice, mediul academic şi societatea civilă se impune a fi lansat pentru evaluarea status quo-ului legislativ, a jurisprudenţei instanţelor române, CCR, CJUE şi CEDO, a propunerilor legislative aflate în Parlament, a fenomenului criminologic, a dinamicii şi tendinţelor acestuia, a nevoilor prezente şi de perspectivă ale sistemului judiciar şi ale beneficiarilor finali – cetăţenii şi societatea românească, în ansamblul ei”, se arată în comunicat.

Conform ministerului, acest demers se va încadra într-un proces mai larg de simplificare şi clarificare normativă la scara întregului sistem de drept românesc.

Ca urmare, Ministerul Justiţiei lansează această iniţiativă de cooperare inter-instituţională, precum şi între stat şi societatea civilă.

Ministerul Justiției susține că iniţiativa nu va afecta în niciun fel proiectele cu care Guvernul a sesizat deja recent Parlamentul la propunerea Ministerului Justiţiei, inclusiv proiectele de modificare a Codurilor penale pentru implementarea de urgenţă a deciziilor CCR, proiecte care vor fi susţinute în continuare.
Istoricul modificărilor legislative

Ministerul Justiției a prezentat și un scurt istoric al modificărilor legislative:

„Tezele prealabile ale proiectului Codului de procedură penală au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 829/2007, iar tezele prealabile ale proiectului Codului penal au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1183/2008. Proiectele noilor Coduri penale au devenit, după parcurgerea procedurilor parlamentare, promulgarea şi publicarea lor în Monitorul Oficial Partea I nr. 510 din 24 iulie 2009 şi, respectiv, nr. 486 din 15 iulie 2010, Legea nr.286/2009 privind Codul penal şi Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală.

Unul dintre coduri, Codul penal, a fost adoptat prin procedura parlamentară a asumării răspunderii Guvernului pe proiect. Celălalt cod, Codul de procedură penală, a fost dezbătut şi adoptat pe calea procedurii parlamentare ordinare.

Ulterior, prin Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.286/2009 privind Codul penal, respectiv Legea nr.255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, au mai fost făcute câteva sute de modificări celor două legi, schimbându-se în multiple secţiuni ale celor două reglementări filosofia şi soluţiile concrete de reglementare privind mai multe instituţii din coduri.

Modificarea formelor iniţiale ale proiectelor în procesul lor de adoptare şi modificările ulterioare ale celor două legi au transformat concepţia iniţială a redactorilor codurilor şi au afectat pe alocuri coerenţa reglementării.

În consecinţă, ulterior, pe parcursul aplicării celor două legi care suferiseră deja numeroase interpolări şi modificări, prin peste 80 de decizii ale Curţii Constituţionale de admitere a unor excepţii de neconstituţionalitate au fost declarate zeci de articole ale acestor acte normative ca fiind neconstituţionale sau constituţionale condiţionat de o anumită interpretare. Multe dintre aceste decizii de admitere a unor excepţii de neconstituţionalitate a unor texte din cele două acte normative au fost urmate de intervenţii legislative prin care s-a încercat punerea în acord cu Constituţia, aşa cum a fost aceasta din urmă interpretată prin respectivele decizii. Din păcate, au fost şi cazuri în care punerea în acord cu Constituţia nu a permis menţinerea concepţiei iniţiale a autorilor proiectelor celor două coduri.

Totodată, de la data intrării în vigoare a Codului penal, au fost adoptate 33 de acte normative de modificare a acestuia, iar de la intrarea în vigoare a Codului de procedură penală acesta a fost modificat şi/sau completat de mai mult de 30 de acte normative.

În Parlament sunt în prezent peste 50 de propuneri legislative de modificare şi/sau completare a celor două Coduri penale, aspect care confirmă preocuparea Parlamentului şi, implicit, a cetăţenilor, cu privire la adaptarea politicilor penale la noile riscuri şi ameninţări. Dar, aceste propuneri sunt departe de a fi corelate şi integrate într-o concepţie unitară, motiv pentru care adoptarea acestora în mod disparat nu ar face decât să „topească” şi ceea ce a mai rămas din coerenţa legislativă şi funcţionalitatea în sine a acestor coduri.

Această fluctuaţie legislativă, care uneori a fost incoerentă, a afectat inevitabil eficienţa Parchetelor, a Poliţiei şi caracterul unitar al jurisprudenţei, conducând nu de puţine ori la soluţii diferite în cazuri similare, conducând inclusiv la o potenţială aplicare neunitară a legii penale şi vulnerabilităţi sub aspectul respectării jurisprudenţei CEDO.

De aceea, din perspectiva stabilităţii, predictibilităţii şi coerenţei legislative, a eficienţei combaterii infracţionalităţii de toate tipurile într-un mod structurat logic şi coerent, din perspectiva fenomenelor criminologice din societatea românească contemporană şi a nevoilor de siguranţă juridică ale cetăţenilor şi societăţii în ansamblu, precum şi a necesităţii protecţiei valorilor democratice într-un context în care democraţiile sunt supuse unui test de rezistenţă atât în interiorul fiecărei ţări democratice, cât şi în context regional şi global se impune o regândire a politicii penale şi o „resetare” a demersurilor legislative referitoare la Codul penal şi Codul de procedură penală, dar numai pe baza unei analize profunde a evoluţiilor legislative descrise mai sus, precum şi cu consultarea tuturor actorilor relevanţi din cadrul autorităţii judecătoreşti, a mediului academic juridic, a profesiilor juridice şi a societăţii civile”, se arată în precizările Ministerului Justiției.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News