Mărturia unui ateu din județul Alba, declarat greco-catolic la recensământ, pentru a nu se certa cu familia

În urma publicării articolului despre creșterea numărului de atei și agnostici în județul nostru și în țară, respectiv despre prima întâlnire a raționaliștilor, ateilor și agnosticilor organizată recent la Alba Iulia, am primit numeroase comentarii și e-mailuri din partea cititorilor care au dorit să își exprime opinia pe margianea acestui subiect.

Mi-a atras atenția povestea unui conjudețean, care mărturisește că s-a declarat greco-catolic la recensământ, pentru a nu se certa cu familia. Acesta realizează un profil psihologic sugestiv al ateului român, care am considerat că merită împărtășit.

“Sunt ateu militant, am fost declarat greco-catolic la recensămînt. Suntem mulți in situaţia asta, pur si simplu nu am vrut sa ne certam cu familiile. Inca 10 ani o sa figurez ca si credincios, dar oricând am ocazia sa îmi exprim părerile o fac cu convingere… si in cei 10 ani de când am devenit ce sunt am reuşit sa trezesc gândirea critica in foarte multe persoane mai in vârsta, de aceeaşi vârsta, dar mai ales mai tinere decât mine.

Nu le-am distrus fundamentele morale, nu i-am aruncat in depresii. Nici unul dintre ei nu a încercat sa se detoneze într-o universitate, nici unul nu a atacat vreun preot excroc ci pur si simplu merg mai departe cu vieţile lor. Unii sunt agnostici, alţii atei, unii panteişti. Uni credem ca nu e nimic dupa moarte, alţii nu îşi bat capul cu asta, iar alţii nu pot accepta ca viaţa asta e tot ce avem. Suntem diferiţi, pentru ca fiecare gândeşte pentru sine, in felul sau. Noi nu folosim texte antice pentru ne forma sau a argumenta concepţiile, nu fugim de dezbateri, nu speriem copii si bătrânii cu chinuri fară sfârșit. Nu le cerem celor din jur decât respectul pe care si noi îl oferim. In acelaşi timp insa nu consideram ca toate părerile sunt egale, respectam libertatea de opinie ca si concept, insa nu ne simţim obligaţi sa respectam si opinii. Nu putem accepta rasismul, homofobia si sexismul si nici nu vom pune egal intre ştiinţa ca metoda de cunoaştere a realităţii si religie.

Suntem in autobuz si pe stradă, în tren si la metrou. Si poate singurul indiciu pe care o sa vi-l dam vreodată e ca nu facem semne ostentative ori de cate ori zărim un obiect religios… Nu o sa va răpim copiii nici nu o să otrăvim fântânile… dar, ca si voi, credem ca Adevărul e un concept pentru care merită să lupţi. Spre deosebire de voi (n.a. persoanele religioase) noi nu avem pretenţia de a şti adevărul, noi nu suntem dispuşi sa credem ca secretele universului au fost dezlegate de nişte ciobani din epoca bronzului, entuziasmul si setea de adevăr e ceea ce ne împinge mereu înainte…”

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---