Legea anti-bullying în școli, funcțională de AZI. Fiecare școală va avea comisia sa de combatere a violenței

Rolul acestui grup va fi prevenirea, identificarea și soluționarea faptelor de bullying comise între elevi, prin acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice, se arată în comunicatul ministerului.

Normele metodologice de aplicare a legii împotriva violenței psihologice-bullying au fost publicate în Monitorul Oficial, anunță Ministerul Educației într-un comunicat primit de Edupedu.ro. Fiecare școală trebuie să înființeze un grup de acțiune anti-bullying din care vor face parte maximum 10 membri. De remarcat că normele de aplicare au fost aprobate prin Ordin de Ministru și nu prin Hotărâre de Guvern, așa cum fuseseră puse în dezbatere pe 28 ianuarie 2020.

În grupul anti-bullying din fiecare școală vor fi directorul unității de învățământ, profesorul consilier școlar, trei cadre didactice formate în problematica violenței, inclusiv a violenței psihologice-bullying, doi sau mai mulți reprezentanți ai elevilor, un reprezentant al părinților, reprezentanți ai autorității locale.

Mai mult, implementarea planului anti-bullying, la nivelul fiecărei unități școlare, presupune, potrivit normelor de aplicare a Legii nr. 221/2019:

activități de informare și conștientizare asupra fenomenului de bullying pentru personalul școlii, copii și părinți;
măsuri de comunicare și informare internă, la nivelul unității de învățământ, cu privire la procedurile de prevenire, identificare, raportare și intervenție a situațiilor de bullying în spațiul școlar;
proceduri de intervenție în situațiile de violență psihologică-bullying;
responsabilizarea cadrelor didactice în scopul intervenției imediate în cazurile de bullying semnalate sau identificate;
organizarea unor activități, precum concursuri, teatru forum ș.a., în scopul încurajării respectării valorilor și misiunii declarate a școlii, participarea la identificarea, medierea sau raportarea situațiilor de bullying;
atragerea părinților în participarea la dezbateri și sesiuni de informare cu privire la bullying;
activități de măsurare a impactului acțiunilor cuprinse în planul anti-bullying și ale eficienței grupului de acțiune.
orice alt tip de activitate care are scopul de a preveni bullyingul.

Ce trebuie să facă profesorul care constată situații de violență-bullying

Procedura schematizată de Minister arată că profesorul care observă bullying-ul informează învățătorul sau dirigintele, ori cadrele din grupul anti-bullying și cere sprijinul lor și conducerii școlii. Directorul și familia pot decide ca elevul să stea de vorbă cu consilierul școlar. Acțiunile sunt similare cu ceea se se întămpla și în prezent într-o școală, noutatea fiind apariția acestui grup anti-bullying.

Ce tipuri de bullying identifică aceste norme:

Bullying elev-elev
Bullying elev-profesor
Bullying profesor-elev
Bullying părinte-elev, în spațiul școlii
Bullying părinte-profesor, în spațiul școlii
Bullying profesor-părinte, în spațiul școlii

În toate cazurile de mai sun bullyingul poate fi de mai multe tipuri: verbal prin apelative denigratoare, tachinare, insulte, poreclire, țipete, sarcasm, minciună, bârfă, amenințări verbale, șantaj, jigniri repetate referitoare la: trăsături fizice sau psihice, orientarea sexuală, dizabilitate, gen, religie, etnie, naționalitate. Mai poate fi emoțional, adică nonverbal, iar asta înseamnă priviri sau gesturi amenințătoare repetate; intimidarea, gesturi de exludere, ignorare referitoare la situația socio-economică etc.
Bullyingul fizic înseamnă lovire, bătaie, pus piedică, îmbâncire, plesnit, blocarea căii, înghesuire, împingere, agresiuni fizice diverse repetate etc. Violențele de tip relațional, inclusiv sexual sunt: comportamente repetate de: respingere, subminare, excludere, izolare, ignorare, intimidare, agresiuni sexuale (hărțuire, atingere, avansuri etc.), comportament ironic, răspândirea de zvonuri malițioase, insulte în locuri publice etc.

Un alt tip de bullying poate fi cel provocat prin deposedare de lucruri: comportamente repetate de cererede bani, bunuri sau echipamente, însoțite de amenințări; furt; provocarea sau forțarea de a fura, ascunderea de lucruri, vandalism, distrugere, incendiere etc.

Bullyingul de tip electronic se poate defini prin mesaje repetate supărătoare, amenințătoare, insultătoare, obscene, filmări/imagini/mesaje denigratoare la telefon, computer; ridiculizarea unui elev prin crearea unui profil sau a unui blog fals, conţinând informaţii umilitoare; publicarea online a unor videoclipuri sau poze personale fără acordul persoanei în cauză etc.

Fiecare unitate de învățământ are obligația de a introduce în Regulamentul de Ordine Interioară (ROI) obiectivul „școală cu toleranță zero la violență”.

În plus, pentru a veni în sprijinul cadrelor didactice, în perioada următoare, Ministerul Educației și Cercetării va realiza Ghiduri de bune practici pe cicluri de învățământ, privind modul de interacțiune și de intervenție în situațiile de violență psihologică-bullying.

Sursa: edupedu.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI