Laura Codruța Kovesi: „Dacă aș fi ministru de Finanțe, mi-aș fi pierdut somnul în fața amplorii fraudelor fiscale”

Laura Codruța Kovesi: „Dacă aș fi ministru de Finanțe, mi-aș fi pierdut somnul în fața amplorii fraudelor fiscale”

Autoritățile din statele membre ale UE nu dau dovadă de suficient interes pentru a recupera zecile de miliarde de euro pierdute anual din cauza fraudei, afirmă Laura Codruța Kovesi, șefa Parchetului European, într-un interviu acordat Euronews la un an de la înființarea EPPO.

Kovesi spune că autoritățile fiscale din UE nu reușesc să colecteze anual aproximativ 130 de miliarde de euro din TVA, din care între 30 și 60 de miliarde de euro se pierd prin fraudă sau „pur și simplu sunt furate” din visteria țării.

„Dacă aș fi fost ministru de finanțe, probabil că mi-aș fi pierdut somnul din cauza asta”, a declarat ea. „Mai ales în contextul economic actual, când inflația este foarte mare”.

În primul său an de activitate, EPPO a deschis 929 de anchete, a emis 28 de rechizitorii și a obținut patru condamnări, pe lângă faptul că a obținut hotărâri judecătorești de înghețare a unor active în valoare de 259 de milioane de euro.

Cu toate acestea, Kövesi regretă faptul că încă trebuie să convingă anumiți lideri europeni de importanța activității EPPO. „Prea des”, a declarat ea pentru Euronews, „ne confruntăm cu o înțelegere destul de limitată a implicațiilor pe care le are pentru orice economie faptul că organizațiile criminale sunt capabile să provoace astfel de pagube doar cu ajutorul fraudei în materie de TVA.”

Atât în timpul înființării EPPO, cât și după lansare, spune Kövesi, au existat cazuri în care guvernele nu au luat în serios activitatea sa, indiferent dacă au participat sau nu la agenție.

Unul dintre cele mai notabile exemple a fost Slovenia, care a atras critici dure din partea înalților funcționari ai UE pentru că a refuzat în mod repetat să trimită la EPPO procurori europeni delegați (PED) – „oamenii de pe teren” care conduc investigațiile în statele membre.

Kövesi a criticat guvernul sloven în diferite rânduri, acuzând autoritățile naționale de o „lipsă evidentă de cooperare sinceră” cu EPPO și de crearea unui „precedent periculos” prin faptul că interferează cu buna funcționare a acestuia.

Guvernul sloven și-a desemnat în cele din urmă procurorii europeni în noiembrie, înainte de a provoca și mai multă furie în ianuarie, când a propus o modificare a legii pentru a reduce perioada de timp acordată pentru urmărirea penală a cazurilor de infracțiuni comise de „gulerele albe”.

Aceasta nu a fost singura țară care a pus o piedică în activitatea EPPO. La începutul anului, procurorii spanioli și cei ai EPPO s-au contrazis cu privire la cine ar trebui să investigheze presupusele fapte de corupție legate de o afacere cu măști faciale din epoca COVID.

De asemenea, Polonia, care nu participă la EPPO, dar trebuie să o recunoască drept autoritate competentă, a respins în mod repetat cererile de cooperare ale agenției. Kövesi a pus în contrast această situație cu cea a Ungariei, o altă țară care nu face parte din EPPO și care a răspuns la toate solicitările agenției.

În prezent, singurul lucru pe care îl poate face EPPO pentru a încerca să aducă la ordine țările care se comportă necorespunzător este să sesizeze Comisia Europeană, lucru pe care l-a făcut deja în cazul Sloveniei și al Poloniei.

În cazul Spaniei, unde există o diferență de interpretare a legislației UE, Kövesi a declarat că problema ar trebui să ajungă la Curtea Europeană de Justiție. „Vom continua să facem acest lucru atunci când identificăm probleme și probleme în cooperarea dintre EPPO și autoritățile naționale”, a spus ea.

În general, a spus Kövesi, primul an de acțiune al EPPO a fost „o provocare”, dar agenția a început bine. Obiectivul ei pentru anul viitor este de a consolida munca depusă până acum. „Lucrăm în interesul cetățenilor europeni și le protejăm banii. Cei care trebuie să fie speriați sunt infractorii.”

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăreste Ziarul Unirea pe ȘTIRI GOOGLE