Lacunele programului „Masa caldă în școli”, explicate de către directorul unui colegiu unde programul-pilot se aplică deja de 3 ani

Lacunele programului „Masa caldă în școli”, explicate de către directorul unui colegiu unde programul-pilot se aplică deja de 3 ani

Deși proiectul prin care Ministerul Educației își propune să asigure masa caldă pentru elevii din 150 de școli, pentru anul calendaristic 2020, ceea ce ar însemna triplarea numărului inițial prevăzut la momentul împlementării programului-pilot, început în 2016.

Așadar, directorul Colegiului Național Pedagogic „Gheorghe Lazăr”, din Cluj-Napoca a explicat nenumăratele problemele cu care acest proiect se confruntă, de mai bine de trei ani de la implementarea sa. În anul 2016, Guvernul adopta normele metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr.72/2016 privind aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii şi elevii din 50 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat.

Declarațiile vin în contextul în care ministerul Educației se pregătește să lanseze programul Masa caldă pentru anul calendaristic 2020 în 150 de școli, după ce a pus în dezbatere publică proiectul de hotărâre de guvern care prevede asta.

Vicepremierul, Raluca Turcan, declara, în urmă cu câteva luni, că programul Masa caldă ar urma să fie unul generalizat, în toate școlile din România.

Dintre unitățile-pilot în care programul a funcționat acest program, face parte și colegiul național pedagogic „Gheorghe Lazăr” din Cluj-Napoca.

Astfel, după 3 ani de la implementare, directorul colegiului, Mircea Berte, susține că cine a gândit programul Masa caldă în școli nu s-a gândit şi la cum îl vor aplica școlile. Au lăsat pe seama autorităților locale și a școlilor să se descurce. (…) Habar n-au avut inițiatorii și habar nu au nici acum, la a treia ediție (desi au triplat numărul de școli!) cine suntem, ce facem si ce probleme avem noi ca școală în proiect”.

Acesta susține că deși programul, la inițierea lui, în toamna anului 2016, promitea foarte mult, fiind un program cu posibile implicații complexe în viața școlii și a sistemului de învățământ preuniversitar din România, există niște lacune destul de mari.

Printre punctele slabe ale acestui program, Mircea Bertea susține că „Guvernul a făcut o propunere (generoasă și tentantă), dar nu s-a gândit la condițiile concrete de aplicare, mai precis la posibilitățile, în primul rând tehnice, de aplicare, cu deosebire pentru școlile din zonele defavorizate. Trecând la punerea lui în practică ne-am convins că programul este greu de implementat, este anevoios, presupune personal specializat în licitații, oameni pregătiți, efort financiar suplimentar (pe care trebuie să îl facă școala aplicantă), dar și un dublu sau triplu efort al forței de muncă a unităților care se ocupă de implementarea acestuia, pentru că, în primul rând, acestea nu sunt pregătite, în al doilea rând, nu au nici partea logistică, în al treilea rând, nu au nici personalul necesar. Vă dau ca exemplu școala mea, o școală care este așa cum ar trebui să fie școlile românești în secolul 21. Nu e o metaforă, nici lipsă de modestie. E vorba de un campus școlar ce integrează și o zonă verde foarte frumoasă. Avem cămin, cantină, sală de sport, grădiniță, grupe de creșă, școală primară de aplicație, gimnaziu și liceu. Baza materială este foarte bună„.

„Cine a gândit programul nu s-a gândit şi la cum îl vor aplica școlile. Adică l-au gândit doar ca idee, ca început. Au lăsat pe seama autorităților locale și a școlilor să se descurce. Poate că nici n-au fost de specialitate cei care au lucrat la această propunere de program, n-au știut ce înseamnă și ce e presupune un program-pilot, care sunt etapele și cum se evaluează și valorifică acesta.

Noi știm din pedagogie că implementarea unui proiect-pilot este un proces complex, în cadrul căruia nu se poate vorbi (cel puțin initial) de standardizare, că se pilotează programe în care există un grad mare de risc sau atunci când cerințele proiectului nu sunt foarte bine definite, că cel care propune proiectul și cei care-l implementează trebuie să știe/să prevadă problemele cărora va trebui să le facă față pe parcursul implementării, că vor trebui făcute analize de etapă și corecții optimizatoare și, în sfârșit, că promisiunile făcute beneficiarilor la inițierea proiectului-pilot vor fi îndeplinite la finalizarea acestuia. Toate acestea, tocmai pentru a minimaliza riscurile și pentru a valida soluția optimă” a adăugat directorul colegiului, într-un interviu pentru Edupedu.ro

Potrivit domnului Mircea Bertea, „programul a fost slab pregătit din punct de vedere al suportului financiar care a venit mereu întârziat, apoi nu s-a acordat și nu s-a gândit suportul uman, suportul logistic și nici nu am fost monitorizați și ajutați pe parcurs. De controlat, am fost controlați mereu în cee ace privește siguranța alimentelor și cum am folosit suportul finaciar primit„.

În încheierea interviului său, acesta a adăugat că, există riscut scăderii eficienței acestui program, cu cât se prelungește mai mult.

„E păcat să se asume riscul risipirii de fonduri și bunele intenții pe școli care, ori nu au nevoie de acest program, pentru că nu sunt școli defavorizate (Cum e cazul Liceului ”N. Bălcescu” din Cluj-Napoca, inclus în acest an pe lista triplată a școlilor ce vor beneficia de masa caldă gratuită, desi e liceu de centru, cu copii din lumea bună a Clujului!), ori nu pot aplica programul, tocmai pentru că sunt defavorizate. Observația și riscul sunt valabile și la colegiul pe care-l conduc unde programul se justifică doar pentru elevii de la internat. Mai avem apoi noi românii obiceiul să întârziem mereu, în sensul că programul a început de fiecare dată cu două-trei luni (sau mai multe) întârziere. Este aceeași situație și acum. În luna ianuarie nu am oferit masa caldă gratuită și nici nu credem că o vom putea face prea curând, pentru că nu avem încă asigurat nici suportul financiar și nici baza legală pentru a începe„.

Sursa: Edupedu.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI