Județul Alba are patru rute culturale: Drumul Icoanei, Transcultural Apuseni, Ruta Unității Naționale și Via Auraea

Județul Alba are patru rute culturale: Drumul Icoanei, Transcultural Apuseni, Ruta Unității Naționale și Via Auraea

Alba are patru rute cultural – turistice certificate, acestea având ca scop promovarea obiectivelor culturale și istorice și punerea în valoare a patrimoniul deosebit al județului. Create de Consiliul Județean Alba, Ruta Drumul Icoanei, Ruta Transcultural Apuseni, Ruta Unității Naționale și Ruta Via Auraea au primit certificarea ca „rute cultural-turistice dezvoltate pe plan regional”.

Concepute ca instrumente de promovare și dezvoltare a produsului turistic local, regional și național, aceste rute au drept scop punerea în valoare, din această perspectivă, a obiectivelor culturale și istorice ale județului Alba și evidențierea acestui bogat patrimoniu. Potrivit cerințelor sistemului de recunoaștere, pe traseul fiecărei rute se găsesc multiple unități de cazare și alimentație, care îndeplinesc cele mai riguroase standarde, dar și variate posibilități de agrement cum ar fi parcuri de aventură, complexe acvatice, ștranduri și alte atracții.

Ruta „Drumul Icoanei” (Alba Iulia – Teiuş – Stremţ – Geoagiu de Sus – Valea Mănăstirii) presupune vizitarea unora dintre cele mai importante și cunoscute edificii religioase din județul Alba și anume Catedrala Încoronării din Alba Iulia și Mănăstirea Râmeț, dar şi a unora mai puțin mediatizate, însă deloc mai prejos ca rol în istoria acestor locuri, a expozițiilor etnografice excelent amenajate și a unui muzeu unicat dedicat icoanei și cărții – Museikon. Ruta Drumul Icoanei străbate zona centrală a județului Alba, prin localitățile Alba Iulia, Teiuș, Stremț, Geoagiu de Sus și Valea Mănăstirii. Cei care vor călca pe „Drumul Icoanei” vor beneficia de experiența cunoașterii rolului credinței în viața românilor din Transilvania, a felului în care această credință a contribuit la menținerea comunităților românești, precum și a expresiei artistice a românilor în Transilvania.

Evenimente majore în istoria țării noastre, respectiv Unirea Transilvaniei cu România la 1 Decembrie 1918, zi devenită Ziua Națională a României, apoi Încoronarea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria la Alba Iulia, ca Regi ai României Mari, la 15 octombrie 1922 consfințind Unirea, sunt argumente importante pentru crearea acestei rute cultural-turistice ce evidențiază, dincolo de latura istorică, rolul credinței în viața românilor din Transilvania.

Ruta „Transcultural Apuseni” este localizată în partea de nord-vest a județului, urmând traseul a două drumuri județene, DJ107M şi DJ107I, fiind deosebit de ofertantă din punct de vedere cultural şi turistic, al patrimoniului material şi imaterial, ce oferă oportunități extraordinare de dezvoltare a turismului cultural. Moto-ul Uniunii Europene din anul 2000 – „Uniți prin diversitate” reprezintă esența conviețuirii multietnice și a dezvoltării multiculturale de-a lungul veacurilor în Transilvania, iar județul Alba este, și în acest sens, o zonă etalon.

„Ruta Transcultural Apuseni” urmează traseul celor două drumuri județene amintite prin localitățile Rimetea, Aiud, Râmet, Mogoș, Bucium și Abrud. Peisajul cultural este definit de natură, de istoria locului, de evoluția arhitecturii, a ocupațiilor și meșteșugurilor, de tradițiile care s-au format de-a lungul secolelor, parte a memoriei și a moștenirii unui conglomerat de naționalități: români, maghiari, germani și alte naționalități. Vizitatorii zonei pot descoperi un patrimoniu etnografic bogat, de la gospodării tradiționale cu anexe gospodărești, la biserici, troițe, mănăstiri, expoziții etnografice, evenimente tradiționale ale locului, costume bogat ornamentate, toate constituite într-o radiografie a multiculturalității unei Transilvanii multietnice.

Ruta „Unității Naționale 1848-1918-1922” străbate circa 150 kilometri din județul Alba (Blaj – Sântimbru – Alba Iulia – Zlatna – Abrud – Câmpeni – Avram Iancu) şi include obiective istorice și legendare care au legătură cu evenimentele istorice marcante atât pentru România, cât şi pentru județul Alba, dar şi atracții turistice care completează traseul spiritual şi oferă turiștilor o experiență diversificată. Momentele istorice 1848, 1918 si 1922 sunt, dincolo de individualitatea lor, părţi ale unui proces bine închegat în conținut, cel al emancipării politice şi sociale a românilor din Transilvania.

Ruta „Via Auraea” cuprinde zonele cu tradiție în exploatarea zăcămintelor de aur.
Zăcămintele de aur de pe teritoriul actual al României sunt multiple, dar fără îndoială cea mai faimoasă zonă producătoare de aur a vechiului spațiu al fostei provincii romane Dacia a reprezentat-o Poligonul de Aur sau Cadrilaterul aurifer al Munților Metaliferi, delimitat în județul Alba de zona de la Zlatna și Roșia Montană cu zonele adiacente Almașul Mare, Bucium și Baia de Arieș, zone foarte bogate în metal prețios.

Privind însă aurul nu doar ca pe un element chimic, ci mai degrabă ca pe izvorul unei ample dezvoltări urbanistice, sociale şi economice, dar şi militare, această rută este un traseu complex ce are ca puncte de interes atât zona de exploatare, cât şi zona de transport şi administrare din vremea Daciei Romane.

Punctul de plecare al rutei îl reprezintă zona de exploatare Zlatna – Roșia Montana – Bucium, urmată de drumurile pe care metalul prețios ajungea pe „autostrada antică” a Daciei Romane (Mureșul), zonele de administrare a exploatării aurului (Zlatna), forțele militare angrenate în protejarea exploatării și transportului aurului (Abrud, Zlatna, Alba Iulia) și nu în ultimul rând, zona unde se organizau transporturile spre Roma (Alba Iulia). Prin parcurgerea acestei rute, turiștii descoperă vestigii arheologice conservate in situ sau expuse în colecții muzeale pe “Drumul Aurului Roman”.

Detalii despre ruta „Via Auraea” pot fi obținute și de pe https://www.transalpinadeapuseni.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI