INTERVIU Victor Negrescu, europarlamentar S&D: „Introducerea salariului minim european reprezintă o încununare a eforturilor stângii europene“

INTERVIU Victor Negrescu, europarlamentar S&D: „Introducerea salariului minim european reprezintă o încununare a eforturilor stângii europene“

Reporter: Domnule Negrescu, pentru că ne aflăm pe final de an, prima întrebare pe care vreau să v-o adresez este legată de bugetul Uniunii Europene pentru 2022, mai ales că ați fost direct implicat în negocierea acestuia. Putem relansa economia națională cu aceste resurse europene?

 Victor Negrescu: Într-adevăr, eu am spus-o de fiecare dată când am avut ocazia, șansa României în perioada următoare este reprezentată de atragerea fondurilor europene și a instrumentelor disponibile la nivel european. Am făcut parte din echipa de negociatori a Parlamentului European, în calitate de raportor alternativ al Grupului S&D privind bugetul european pe anul 2022, și am reușit, la capătul unor negocieri complicate purtate cu reprezentanții Consiliului și Comisiei Europene, să obținem 479,4 milioane de euro în plus față de propunerea Comisiei pentru anul viitor.

Din toți acești bani, 86 de milioane de euro vor merge către sănătate, 30 de milioane de euro sunt pentru IMM-uri, din care 10 milioane de euro pentru turism, 8 milioane de euro pentru Anul European al Tinerilor, 35 de milioane de euro pentru educație, 47 de milioane de euro pentru mediu, 10 milioane de euro pentru Parteneriatul Estic, inclusiv Republica Moldova, 5,5 milioane de euro pentru cultură, 10 milioane de euro pentru politicile și drepturile sociale. De asemenea, discutăm despre 211 milioane de euro în plus pentru Fondul de Solidaritate European. Aceste sume se traduc în mai mulți bani europeni pentru medicamente și echipamente medicale, dotarea școlilor, protejarea mediului, reconstrucția zonelor afectate de inundații sau sprijinirea IMM-urilor, turismului și tinerilor. Bineînțeles, România trebuie să profite din plin de această oportunitate și să folosească la maximum toate resursele disponibile.

Un alt subiect de actualitate pe agenda Grupului S&D, din care faceți parte, este salariul minim european. O temă deosebit de importantă și pentru albaiulieni, ca și pentru ceilalți cetățeni români…

 Aveți dreptate, vorbim despre o temă deosebit de importantă, care mă preocupă de foarte mult timp. Inițiativa introducerii salariului minim european a venit din partea familiei social-democrate încă din anul 2014. De altfel, măsura a făcut parte din programul candidaților noștri pentru șefia Comisiei Europene, Martin Schulz și Frans Timmermans, și a fost pentru prima dată evocată la București.

La începutul anului trecut am lansat, împreună cu PES activists România, o campanie națională pentru promovarea acestui deziderat comun și am adunat, cu sprijinul Partidului Social Democrat și a partenerilor sociali, mii de semnături pentru o petiție care a fost depusă ulterior în mod oficial la Parlamentul European. Profit de faptul că ați abordat subiectul și țin să le mulțumesc încă o dată tuturor albaiulienilor și celorlalți români care au susținut inițiativa în toți acești ani.

Ulterior a apărut și propunerea Comisiei Europene, care prevede reducerea decalajelor și o evoluție graduală și predictibilă privind nivelul de trai la nivel european. Mă bucur că Nicolas Schmit, comisarul social-democrat pentru locuri de muncă și drepturi sociale, a îmbrățișat această inițiativă.

Pandemia generată de COVID-19 a afectat în mod deosebit Uniunea Europeană, cu urmări dramatice asupra veniturilor lucrătorilor și familiilor acestora. De aceea, atunci când sunt stabilite la niveluri adecvate, salariile minime reprezintă un sprijin pentru lucrătorii vulnerabili și contribuie la menținerea atât a ocupării forței de muncă, cât și a construirii unor economii echitabile și reziliente.

Trebuie să precizăm că noul cadru legal – chiar zilele trecute Parlamentul European a dat undă verde pentru începerea negocierilor cu Consiliul – nu instituie de facto un salariu minim valabil în toată Uniunea Europeană, ci impune statelor membre negocieri cadrate, sub coordonare europeană, privind acest tip de venit. De asemenea, se face recomandarea ca autoritățile naționale să se ghideze după nivelul internațional recunoscut de 50% din salariul mediu brut și 60% din salariul median brut. În România, unul din opt salariați cu contract de muncă cu timp complet și unul din doi salariați cu contract de muncă cu timp parțial sunt astăzi expuși riscului de sărăcie. Avem la ora actuală circa 20% din salariații cu contracte de muncă cu timp complet și 79% din salariații cu contracte cu timp parțial care sunt remunerați la nivelul salariului minim pe economie, așadar acest concept este binevenit.

https://www.socialistsanddemocrats.eu/

O altă constantă a activității dumneavoastră din Parlamentul European a reprezentat-o protejarea drepturilor românilor din celelalte state membre ale Uniunii Europene. În condițiile în care pandemia generată de COVID-19 a afectat în mod evident standardele sociale, ce soluții aveți în vedere pentru ca astfel de situații să nu se mai întâmple?

 Uniunea Europeană trebuie să rămână un spațiu al liberei circulații, în care cetățenii noștri să se poată deplasa liber și să poată munci oriunde, unde tinerii să poată studia, profitând într-un mod constructiv de apartenența tarii noastre la acest proiect. Sunt, la rândul meu, unul dintre românii care și-au petrecut o bună parte din viață peste hotare, am trăit în Belgia și în Franța timp de nouă ani înainte de a lua decizia de a reveni în țară. De aceea, pentru mine a fost prioritar încă din prima zi a mandatelor mele în Parlamentul European să susțin și să mă lupt pentru drepturile românilor.

De fiecare dată am luat atitudine când românii au fost atacați sau nedreptățiți în plan european. În actualul context pandemic am întreprins demersuri la nivel european în vederea protejării lucrătorilor mobili din Uniunea Europeană, atât cu caracter sezonier, cât și transfrontalier sau intra-european, inclusiv o petiție inițiată alături de PES activists România și numeroase structuri asociative și sindicale, semnată de 50.000 de persoane până la data depunerii și care s-a bucurat de o largă susținere din partea grupurilor politice din Parlamentul European.

Militez, de asemenea, pentru crearea unei Agenții Europene pentru Educație în domeniul Cetățeniei, structură ce ar urma să coordoneze activitățile realizate privind promovarea cunoașterii drepturilor și obligațiilor cetățenești la nivel local, național și european. Printr-o mai bună informare, cetățenii români vor deveni la rândul lor mai puternici și mai siguri în apărarea drepturilor și valorilor comune! Și această acțiune, care reprezintă un subiect important în contextul dezbaterilor actuale privind viitorul Uniunii Europene, este, practic, continuarea unui alt demers început anul trecut, întâmplător fiind vorba tot despre o petiție pe care am inițiat-o împreună cu PES activists România și ulterior am depus-o la Parlamentul European, prin intermediul căreia solicitam promovarea cetățeniei europene, concept recunoscut de altfel prin Tratatul de la Maastricht, care a intrat în vigoare încă din anul 1993.

V-ați implicat și în activități de promovare, la Bruxelles, a producătorilor locali, meșterilor populari, păstrătorilor de tradiții și obiceiuri din județul nostru. Există posibilitatea unui sprijin mai consistent din partea Uniunii Europene pentru acest sector?

 Mă bucură faptul că ați atins acest subiect, întrucât promovarea României – și în mod special a județului Alba – a reprezentat dintotdeauna o prioritate a activității mele de europarlamentar. Am găzduit chiar luna aceasta, la Parlamentul European, o delegație din județul nostru și am satisfacția că am putut profita de ocazie pentru a prezenta la Bruxelles produse tradiționale din Sebeș și respectiv din Roșia Montană.

Au fost multe alte momente în care am vorbit despre tinerii, antreprenorii, comunitățile și patrimoniul cultural al județului Alba în Parlamentul European, atât în plen, cât și cu ocazia evenimentelor pe care le-am organizat. Îmi amintesc cu plăcere de „Primăvara românească la Bruxelles”, cel mai mare festival românesc din Belgia, pe care l-am sprijinit în fiecare an, înaintea pandemiei generată de COVID-19, aducând participanți din Alba, precum și de concursul „Alba Europeană”, pe care l-am organizat pentru elevii de gimnaziu și de liceu.

Recent, am ridicat problema extinderii Mărcii Patrimoniului European, mai ales că din România doar Memorialul Sighet face parte din acest club select, reluând astfel propunerea pe care am mai făcut-o autorităților locale, de a obține Marca Patrimoniului European pentru municipiul Alba Iulia.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI