Scutiri de la plata impozitului pe profit pentru 10 ani: Cine ar putea beneficia de facilitățile pe care le pregătește Guvernul

Un pachet de propuneri de facilități fiscale sunt pregătite de Executivul de la București pentru a crește atractivitatea zonelor libere din România și să atragă mai mulți investitori, dar și forță de muncă de peste hotare.

Proiectul legislativ propus de reprezentanții coaliției de guvernare prevede că, în zonele libere, concesionarii terenurilor și construcțiilor ar putea fi scutiţi de la plata impozitului pe profit în primii 10 ani de activitate. Proiectul mai prevede ca pentru întreaga durată a contractului de concesiune să fie scutiţi și de la plata impozitului pe clădiri şi terenuri.

Totodată, propunerea legislativă mai prevede că administraţiile zonelor libere să fie scutite de la plata impozitului pe clădirile din proprietate. Cu condiția ca acestea să nu fie închiriate sau concesionate. De asemenea, administrațiile vor putea da în arendă terenurile agricole libere neînchiriate şi neconcesionate, unor persoane juridice autorizate.

Proiectul legislativ, inspirat de modelul Lituaniei de gestionare a zonelor libere, mai prevede că după scutirea de la plata impozitului pe profit în primii 10 ani de activitate, concesionarii să achite doar 7,5% în următorii șase ani.
Liber la asociere cu investitorii străini

Pentru că, în prezent, regiile autonome ale zonelor libere nu beneficiază de posibilitatea de a desfăşura activităţi de marketing pentru a atrage operatori economici, proiectul aduce o modificare și în acest sens. Astfel, propunerea prevede că administrațiile zonelor libere și operatorii se vor putea asocia cu persoane fizice sau juridice, române ori străine, ”pentru promovarea activităţilor din zonele libere şi identificarea de participanţi la procedurile de concesionare/închiriere”.

O altă modificare inclusă este referitoare la clădirile din interiorul zonelor libere care vor putea fi amenajate ca spații de cazare temporare pentru angajaţii operatorilor economici din zona liberă. Prevederea anterioară este că “clădirile din interiorul zonelor libere nu pot fi folosite ca locuinţe” cu excepţia locuinţelor de serviciu.
Facilități pentru atragerea de forţă de muncă din afară

Conform inițiatorilor proiectului necesitatea modificării regimului clădirilor arată că din întâlnirile cu operatorii/concesionarii de pe platforma Curtici a Regiei a reieşit necesitatea cazării personalului în interiorul zonei libere. Din feedback-ul primit a reieșit că principalele priorități sunt scăderea costurilor cu cazarea și transportul angajaţilor, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă prin eliminarea timpului necesar deplasării la/de la locul de muncă, respectiv creşterea confortului angajaţilor.

Prin argumentele aduse de autorii proiectului pentru crearea unui pachet de facilități fiscale special pentru zonele libere se numără și situaţia geopolitică actuală privind Ucraina. Potrivit acestora, conflictul din țara vecină determină anumiţi investitori să își relocheze producţia industrială către zona României, iar crearea acestuipachte ar crește atractivitatea ofertei. Totodată, conform autorilor, criza acută de forţă de muncă din România obligă operatorii economici să recurgă la la atragerea de forţă de muncă din state terţe, conform unei analiza Profit.ro.

Sursa: infofinanciar.ro

Reforma pensiilor 2023: Nici o pensie să nu fie mai mare decât salariul la momentul pensionării

Daniel Fenechiu, liderul senatorilor liberali a declarat la RFI că o renunțare la reforma pensiilor speciale ar fi o glumă. Ministrul Investițiilor Europene, Marcel Boloș, a avansat această ipoteză, precizând că sunt țări care au renunțat la mari reforme din PNRR. Daniel Fenechiu spune că nu se va renunța la reforma pensiilor speciale din PNRR.

„Nimeni nu-și dorește să ne asumăm o renunțare și acum eu pot vorbi doar în numele PNL, reforma pensiilor de serviciu a fost o reformă care a fost asumată de PNL de mai multă vreme. De câțiva ani de zile, noi am discutat pe tema asta. Primul Guvern liberal din 2019, a încercat să rezolve această problemă. Ulterior, a fost al doilea Guvern, condus de Florin Cîțu, când a fost inclusă în PNRR această obligație, care a fost practic asumată de România, aș putea spune că nu a fost impusă. În continuare, Guvernul actual condus de Nicolae Ciucă își dorește să rezolve această problemă. Deci ideea să renunțăm la PNRR de bună voie pentru a proteja pensiile de serviciu este o glumă, din păcate o glumă nu foarte bună, pe care nici măcar ca glumă nu ne dorim să o discutăm. Deci în ceea ce ne privește, facem tot ce este posibil ca să rezolvăm această problemă, iar faptul că utilizăm timpul care ne-a fost dat de către CE nu e altceva decât o dovadă a faptului că chiar încercăm să venim cu o variantă care să fie o variantă solidă. De aia nu ne-am grăbit”, afirmă liderul senatorilor PNL, informează Mediafax.

El afirmă că Marcel Boloș a prezentat o ipoteză neasumată de Executiv.

„Haideți să vă spun un lucru, e foarte ușor să renunți, dar în contextul în care țara are nevoie de investiții, de infrastructură, de o serie de lucruri care sunt prinse în finanțările din PNRR, nu este o soluție bună să te gândești la a renunța. Eu cred că prin dialogul care-l avem constant cu Comisia Europeană, premierul Nicolae Ciucă are o relație extrem de bună cu toți decidenții din Comisia Europeană, eu cred că soluția care se va găsi va fi o soluție care va satisface exigențele CE, pentru ca să nu blocăm PNRR-ul”, adaugă fenechiu.

El apreciază că reforma pensiilor speciale reprezință „un cartof fierbinte”.

„Este un cartof fierbinte, dar și cartofii fierbinți trebuie gestionați. Eu cred că acest cartof fierbinte va fi gestionat. Problema este legată de faptul că soluția care va trebui să fie legiferată va trebui să fie o soluție care să permită continuarea PNRR-ului. Din punctul ăsta de vedere, sunt niște lucruri care deja au fost stabilite, în sensul ca nici o pensie să nu fie mai mare decât salariul aflat în plată la momentul pensionării, separat de treaba asta, introducerea contributivității, eventual cu suportarea unei diferențe, pentru a nu bulversa corpul celor care ar urma să se pensioneze. Deci sunt niște lucruri care se află în momentul de față în discuție, eu nefiind implicat direct în stabilirea soluțiilor, nu mi-aș dori să aleg foarte mult, pentru că există posibilitatea ca lucruri care le văd eu astăzi mâine sau poimâine să fie altfel structurate în ceea ce urmează să vină în Parlament. Eu am încredere în toți decidenții politici atât din PNL, cât și din PSD, cât și din UDMR că cu toții ne dorim să avem acces la fondurile din PNRR și că vom reuși să-i dăm de capăt acestei probleme, făcând o lege care să reziste și controlului de constituționalitate, care în opinia mea este principala problemă a proiectului care ar urma să fie adoptat”, încheie Fenechiu.

Sursa: stiripesurse.ro

Aproape 500 de euro la hectar pentru împăduriri: Cine poate primi banii europeni

În cursul zilei de joi, 23 martie, Tanczos Barna, ministrul Mediului, a anunțat că a fost semnat primul contract de împădurire prin PNRR.

”Astăzi am semnat primul contract de împădurire finanţat din PNRR: la Scorniceşti, în judeţul Olt, împădurim aproape 83 de hectare de teren agricol. Asta înseamnă că vom elimina peste 10.000 de tone de CO2 din atmosferă în decurs de 20 de ani şi în acelaşi timp proprietarii vor beneficia anual de o subvenţie de 456 de euro pe hectar de la MMAP în aceşti ani”, a scris, joi, pe Facebook, Tanczos Barna.

Ministrul Mediului anunţă, de asemenea, care este obiectivul UDMR la guvernare: ”Să protejăm pădurile, să gestionăm durabil acest sector, respectiv să acordăm finanţare pentru proprietari. În acest fel nu numai că extindem suprafeţele împădurite, dar luăm măsuri şi împotriva schimbărilor climatice”.

Ministrul Barna Tánczos a dispus secretarilor de stat din MMAP să organizeze, în perioada următoare, o serie de întâlniri de lucru în fiecare dintre judeţele României, pentru a oferi informaţii şi detalii potenţialilor beneficiari, cu privire la noua linie de finanţare pentru împăduriri, anunţă ministerul.

Ministrul Mediului Tanczos Barna a anunţat că peste 1.200 de hectare de teren au fost deja marcate în sistemul informatic de către deţinători pentru a fi împădurite, iar instituţia pe care o conduce oferă sprijin financiar pentru împădurirea terenurilor agricole de calitate slabă şi oferă o subvenţie anuală de 456 euro/hectar pe 20 de ani.

„Până în 2026 plantăm 57 de mii de hectare de pădure nouă din fondul de redresare şi rezilienţă. Devino şi tu proprietar de pădure, aplică pentru finanţare pe pagina”, a completat Barna.

Sursa: romaniatv.net