Încredere, informație și ideologie: ce e adevărat și ce e fals? (P)

Încredere, informație și ideologie: ce e adevărat și ce e fals? (P)

România se confruntă în ultima perioadă cu mai multe crize deodată — o criză politică, una sanitară, una economică. Ce au ele în comun este o altă criză — a încrederii, care se manifestă la toate nivelurile. Încrederea este redusă în aproape orice „autoritate” — în medici, în profesori, în experți. Pe de altă parte, oamenii au fost convinși că undeva există o conspirație globală cu un scop malefic, după deja celebra expresie „sunt interese mari la mijloc”.

Promovarea repetată a unor teorii conspiraționiste și afirmații nesusținute de dovezi a avut (și va avea în continuare) efecte serioase. Reticența față de vaccinurile anti COVID este un efect direct al haosului informațional: minciunile repetate devin măcar parțial credibile — majoritatea reticenților nu cred neapărat că vor deveni infertili sau că le vor crește solzi de la vaccin, dar au ajuns să creadă că „e ceva dubios”, suficient cât să nu se vaccineze. Criza de încredere a pornit de la criza de responsabilitate și de la lipsurile tot mai mari în educație, concomitent cu promovarea non-valorilor și a kitsch-ului.

Vaccinurile sunt sigure și eficiente, datele din studiile de specialitate arată asta în mod clar și fără echivoc. Nu sunt perfecte, persoanele vaccinate se pot îmbolnăvi, dar riscurile – de ”infectare,” transmise, boală sau deces – sunt toate mult reduse. Chiar și în fața noului ”Omicron”, vaccinurile își păstrează eficiența, deși protecția la infectare este mai scăzută.

Peste 8,5 miliarde de doze de vaccin au fost administrate la vreo 4 miliarde de oameni, iar efectele adverse rămân neglijabile, contrar teoriilor antivacciniștilor și a celor vehiculate de politicienii populiști, care vorbesc de mii de morți. În realitate, ei interpretează eronat raportările din sistemele de monitorizare (VAERS în SUA și EudraVigilance), unde apar orice evenimente post-vaccinare, pentru a fi investigate. Dacă, după două zile de la vaccinare, o persoană moare în accident de mașină, va apărea într-un astfel de raport, dar asta nu înseamnă că decesul a fost cauzat de vaccin.

Cei care vântură zilnic teorii conspiraționiste și dezinformări nici nu sunt (cu puține excepții) porniți împotriva vaccinului în sine. Motivația lor este mai degrabă ideologică – nu este o coincidență faptul că antivacciniștii promovează și teorii conspiraționiste împotriva Uniunii Europene în timp ce sunt promovați de Sputnik, publicația coordonată de la Kremlin. Această combinație între ultranaționalism, respingerea Uniunii Europene și modernității în numele unei „suveranități” care amintește de naționalismul ceaușist, nu este decât o manipulare care permite unora să câștige sau să-și păstreze puterea. Adevărul este că greșelile locale, ascunderea de informații, alimentează neîncrederea viscerală a fiecărei persoană.  De aceea, campaniile de informare coordonate de autorități nu au avut impactul scontat.

În realitate, Uniunea Europeană a sprijinit direct statele membre, inclusiv România, în mai multe moduri. În primul rând, negocierea pentru achiziția de vaccinuri a fost un succes, Comisia Europeană obținând prețuri mai bune chiar decât SUA, iar livrările vaccinurilor au fost asigurate. Coordonarea la nivelul UE face ca statele membre să se poată sprijini reciproc, cu echipamente medicale sau de protecție, iar România chiar a trimis bolnavi COVID să fie tratați în alte țări membre, când spitalele erau supra-aglomerate. Negocierea unui singur tip de document pentru călătorii între țări a simplificat călătoriile și relațiile de afaceri, chiar în perioada pandemiei. Nu în ultimul rând, sunt mai multe instrumente de finanțare a investițiilor și de acoperire a daunelor economice provocate de COVID. Vorbim atât de PNRR din care tocmai au fost virați 1.8 miliarde de Euro spre România, dar și de alte programe – pentru mediu, pentru agricultură etc.

Toate aceste informații sunt ușor de verificat, pentru cine vrea cu adevărat să înțeleagă ce se întâmplă, să nu se lase manipulat. Până la urmă, acesta este singurul vaccin (sic!) pe care-l avem împotriva propagandei: informarea corectă, nuanțată, efortul de a înțelege că realitatea este complexă și că problemele complicate cu care se confruntă nu doar România ci întreaga lume, nu pot avea soluții simple, urlate la portavoce sau scrise pe Facebook.

Acest articol a fost elaborat în cadrul proiectului EUROPE DIRECT Regiunea Centru (www.europedirect-adrcentru.ro),  găzduit de către Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (www.adrcentru.ro), cu scopul de a clarifica anumite informații publicate în mediul online.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI