FOTO, VIDEO. Turist pe Valea Frumoasei, printre peisaje de o frumusețe tulburătoare, în raiul descris în povestirile lui Sadoveanu

Turist pe Valea Frumoasei, printre peisaje de o frumusețe tulburătoare, în raiul descris în povestirile lui Sadoveanu

Dacă faci o călătorie pe Valea Sebeșului, urcând pe lângă barajul Tău-Bistra și cel de la Oașa, iar de aici spre Luncile Prigoanei, Poarta Raiului și Iezerul Șureanu sau urmând Transalpina, frumuseți tulburătoare îți taie respirația ca în RAIUL descris în povestirile lui Sadoveanu.

Cândva drum al ciobanilor care-și mânau turmele în transhumanță, spre pășunile alpine, Valea Frumoasei își împarte azi generos traseul secular cu turiștii dornici de relaxare, de ape limpezi și păduri verzi, mai ales că pe aici trece şi una dintre cele mai spectaculoase șosele din România: Transalpina (DN 67C).

Aceasta traversează peste coama barajului de la Oaşa. Transalpina este cunoscută şi sub denumirea de ”Drumul Regelui“, pentru că a fost construită cu sprijinul regelui Carol al II-lea, prezent aici la inaugurarea din anul 1939. În pasul Urdele, şoseaua ajunge la o înălţime de 2.145 de metri, cea mai înaltă altitudine pentru o şosea din România. Pe tot traseul acesteia, pesajele sunt absolut magnifice.

Cu o mare doză de patriotism local, lăsați-mă să fiu convinsă de faptul că, totuși, cei care circulă pe Transalpina, se încarcă de frumos mai ales pe… Valea Frumoasei!

În cel mai de sus punct al Munților Sebeșului, țintă mai ales pentru amatorii de sporturi de iarnă, dar și pentru amatorii de drumeții într-un peisaj de o rară frumusețe, sunt repere de necontestat Vârful Șureanu şi Iezerul Şureanu, Luncile Prigoanei, Poarta Raiului și Vârful lui Pătru. O regiune care a cunoscut o dezvoltare imobiliară cu destinație turistică și de agrement, în ciuda drumului de acces destul de dificil, de la Barajul Oașa în sus. Cu toate acestea, aici sunt o mulțime de hoteluri și pensiuni unde turiștii își pot petrece zile și nopți memorabile.

Izvorând din Munţii Cindrelului, un pârău de munte s-a transformat, în drumul său la vale, într-un râu năvalnic: râul Sebeş. În partea sa de sus însă, această ”apă viforoasă”, cum o numea Mihail Sadoveanu, poartă numele de ”Frumoasa”. ”Păduri după păduri, şi iarăşi păduri nesfârşite; (…) piscuri cu pete de omăt. Munţi, râpi, codri, goluri …”, încă se mai înşiră pe Valea Frumoasei, așa cum le-a văzut Mihail Sadoveanu acum opt decenii, imortalizându-le în opera ”Valea Frumoasei”. Măreția acestei văi nu a fost știrbită nici de șirul de amenajări hidroenergetice realizate din 1972 încoace, ba a făcut-o și mai impresionantă.

Primul baraj construit, cu hidrocentrala aferentă, este cel de la Oaşa, care este şi cel mai mare dintre toate de pe râul Sebeș şi unul dintre cele mai mari din România. Construit din anrocamente cu mască de beton armat şi cu o înălţime de 91 de metri permite o acumulare de 136 de milioane de metri cubi de apă. Construcţia a fost finalizată în anul 1980. Peisajul de pe coama barajului este magnific, experiența merită încercată măcar o dată în viață!

Zona este cunoscută și datorită Mânăstirii Oaşa, situată de cealaltă parte a lacului, complex monahal într-o continuă dezvoltare, loc de reculegere și învățătură pentru credincioșii ortodocși, tineri sau mai puțin tineri, toți căutând pacea locului și comuniunea cu Dumnezeu.

Barajul de acumulare de la Tău-Bistra, cel de al doilea complex hidroenergetic de pe Valea Sebeşului, a fost ridicat între anii 1974 şi 1984, în avalul locului de confluenţă Sebeş – Bistra. Construit din beton armat, are o înălţime de 78 de metri şi acumulează 21 milioane de metri cubi de apă.  Peste 20 de milioane de metri cubi de apă prinși în chinga naturală a munților Sebeșului, un defileu în care măreția naturii încântă ochii și sufletele turiștilor. Cei care se nu se pot despărți de acest spectacol măreț al naturii, pot poposi nopți și zile la rând pe malul lacului Tău –Bistra, într-un hotel cu un nume predestinat: Popasul Regelui.

Nu se numește așa numai pentru că el este ridicat pe marginea drumului ridicat cu contribuția regelui Carol al II-lea ci pentru că promisiunea este alta: fiecare turist care poposește aici va fi tratat regește. Condiții de cazare excelente, saună, spa dar, mai ales, o masă regească, specifică zonei sau, fiecăruia, după preferințe și sensibilități. Amatorilor de petreceri li se organizează aproape săptămânal seri de concerte cu cei mai cunoscuți interpreți – de folclor sau altele – ai momentului.

În plus, evenimente de firmă sau de familie, deopotrivă își găsesc împlinirea aici, fiecăruia după gusturi sau preferințe. În imediata apropiere este și localul Stâna lu´ Ion, unde turiștilor le este adusă direct ”la șosea”, din creierii munților, o stână cu toate bucatele și obiceiurile strămoșești ale crescătorilor de oi: sacrificarea mielului la Paște, cu bunătatea de drob aferentă, tăierea porcului de Crăciun și pomana porcului, pe lângă toate celelalte bunătăți zilnice – sloiul de oaie, brânza grasă de oaie, tocană de batal la ceaun, mămăligă simplă sau coaptă în jar sub formă de bulz cu inimă de brânză iute, ceapă roșie cu jumări de porc, cârnați și pecie, afumate pe îndelete, în afumătoare.

Parcă nu-ți mai vine să pleci de aici, nu? De fapt, savurându-ți cafeaua de dimineață pe terasa hotelului, în buza lacului, cu ochii vrăjiți de sclipirile divine ale lacului, verde de câtă pădure de brad trebuie să oglindească, parcă nici nu-ți mai amintești încotro ai pornit-o în drumeție. Dar, să ne urnim totuși la vale, înspre Șugag.

Înainte de centrul Șugagului, drumul se bifurcă la dreapta, spre Dobra, către Sibiu. Ținând însă calea înspre Sebeș, turistul se poate opri în centru Șugagului, la Expoziția Etnografică. Aici sunt depozitate, în temperatură controlată, straie populare, frumos cusute în alb-negru-auriu și obiecte de-ale localnicilor din zona Șugag, din satele de pe toți munții dimprejur: Arți, Bârsana, Dobra, Jidoștina, Mărtinie, Șugag centru și Tău -Bistra. O istorie de câteva sute de ani, adunată cu grijă în încăperile muzeului și povestită cu drag, celor care stau să asculte, de cusodele expoziției, o doamnă veselă și amabilă.

Mai la vale, pe un drum șerpuit, însoțind năvalnica Vale a Frumoasei, dăm de barajul din beton de la Obreji de Căpâlna (Săsciori) care acumulează 3,5 milioane de metri cubi de apă şi se întinde pe o suprafaţă de 35 de hectare. În sat se găsesc ruinele cetăţii dacice Căpâlna, sec II î.e.n. – 106 e.n., înscrisă pe  lista patrimoniului mondial UNESCO. Mai jos, în Laz, curioșii pot admira dar și cumpăra icoanele pe sticlă ale Poienarilor, aproape toate cu tematică religioasă.

Mergând pe firul apei, turistul poate admira barajul de acumulare Petreşti care se întinde pe 40 de hectare. La baza barajului se află Hidrocentrala Petreşti, cu o putere instalată de 4 MW, care a intrat în funcţiune în anul 1983. Localitatea a dat numele unei culturi neolitice, al cărei specific îl constituie o celebră ceramică pictată din  cultura Petreşti. Și, dacă aveți noroc, puteți da și peste vreun concert al celebrei  fanfare din Petrești, a cărei existență și promovare este strâns legată de numele lui Michael Lutsch.

După o tură prin Sebeș, prin Arini sau pe la diverse case memoriale sau de cultură, puteți poposi în Lancrăm, la Casa Memorială Lucian Blaga, la mormântul poetului, la statuia care-l reprezintă. Dacă ați văzut statuia marelui nostru Blaga, înseamnă că ați observat și decorul în care aceasta este amplasată: spectaculoasa rezervaţie Râpa Roşie, în fundal. Așa că dați o fugă și până aici. Dacă nu dați peste fosilele vreunui dinozaur pitic, sigur veți da peste amatorii de senzații tari: care-i cu parapanta, care-i cu aeroplane.

Acesta este traseul scurt povestit al Văii Frumoasei, dar vă asigur că nici cuvintele, nici fotografiile nu sunt îndeajuns pentru a-i reda măreția. Poate, doar dacă-l recitiți pe Sadoveanu. Sau, mult mai bine, porniți pe acest traseu, absolut magnific, în orice anotimp!

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI