FOTO, VIDEO. Taluzul haldei ecologice de gunoi de la Galda de Jos o ia la vale înainte ca groapa să fie funcțională

Taluzul de la groapa ecologică de gunoi de la Galda de Jos o ia la vale, înainte ca halda să fie funcțională. Este vorba de trei alunecări de teren, inclusiv în zona celulelor de compost.

Groapa ecologică de la Galda de Jos este finalizată, însă nu este funcțională, neavând un operator. Nu putem preciza dacă alunecările sunt la suprafață sau și în profunzime.

Constructorul Centrului de Management Integrat al Deșeurilor de la Galda de Jos a dat în judecată Consiliul Județean Alba și solicită achitarea a aproape 7,8 milioane de lei, bani cheltuiți de către operator pentru finalizarea investiției.

Reclamant este Asocierea Porr Construct SRL – Porr Bau GmbH – Entsorga Italia SpA, care a câștigat licitația organizată de Consiliul Județean și care a derulat investiția de la Galda de Jos, în valoare de circa 24 de milioane de euro, recepționată în septembrie 2017. Pe lângă asocierea menționată au calitatea de reclamant, individual, și cele trei firme din componența acesteia.

Suma solicitată Consiliului Județean este de 7.758.529,49 lei, la care ar urma să se adauge dobânda legală. Aceasta reprezintă contravaloarea unor lucrări realizate pentru stabilizarea unui taluz de pământ. În timpul execuției lucrărilor au apărut alunecări de teren, fiind nevoie de 46 de ziduri, fundate pe micro-piloți forați la partea de jos și ancorați în partea de sus, ziduri menite să stabilizeze taluzul.

Reamintim că în timpul execuției lucrărilor au apărut alunecări de teren, iar pentru stabilizarea terenului a fost făcut un proiect separat. Au fost ridicate 46 de ziduri, fundate pe micro-piloți forați la partea de jos, cu ancore forate în partea de sus, pentru a stabiliza tot taluzul și tot amplasamentul și a ține, prin două puncte fixe, totul în spate.

Pe lângă aceste sisteme structurale de stabilizare a fost făcut și un sistem de drenaj, fiecare capăt de dren având 3 drenuri forate care se duc în interiorul masei de pământ pentru a prelua toată apa. Toată apa captată coboară astfel către rigola de acostament. În spatele zidurilor se găsește și un dren de adâncime și un dren de suprafață.

Lucrările au fost făcute deocamdată pe cheltuiala antreprenorului Porr, care susține că alunecarea de teren a fost un eveniment imprevizibil.

Groapa de gunoi de la Galda este o adevărată uzină, unde vor fi transportate toate deșeurile din județ, care, după ce vor fi sortate, vor fi depozitate într-o groapă conformă denumită celulă. Durata de viață a primei celule este de 6 ani, iar a întregului depozit de 25 de ani.

Din valoarea totală de 60 de milioane de euro a întregului proiect, la Galda s-au investit circa 40% din bani, adică aproximativ 24 de milioane de euro. Aceasta face ca depozitul ecologic de aici să fie în prezent cea mai mare și mai modernă investiție de gen din Transilvania și în topul primelor 5 de acest gen la nivelul României.

Situat pe teritoriul comunei Galda de Jos, însă în afara localității, depozitul ecologic presupune un circuit al deșeurilor foarte bine pus la punct – de la drumuri de acces, utilaje de cântărire a mașinilor care intră și ies, stație de epurare a levigatului (n.r. – lichidul ce se scurge ca urmare a depunerii de­șeurilor), stație de sortare a de­șeurilor prin separarea materialelor reciclabile (hârtie, metal, plastic) cu o capacitate de 43.000 de tone/an, mașini de compactare a materialelor reciclabile, stație de tratare mecano-biologică a de­șeurilor din care rezultă compostul (îngrășământ) cu o capacitate de 85.566 de tone/an, până la spații de depozitare, spații administrative, camioane și utilaje de tot felul – toate sunt funcționale și așteaptă să fie operaționalizate.

Proiectul a fost unul foarte amplu și a presupus, în afara depozitului de la Galda, închiderea gropilor neconforme de la Aiud, Blaj, Abrud, Cîmpeni, Cugir şi Ocna Mureş, staţie de transfer Blaj, cu o capacitate de 15.000 de tone pe an, staţie de transfer Tărtăria cu o capacitate de 33.044 de tone pe an.

Trebuie precizat că acest proiect nu ar fi putut fi finalizat fără efortul financiar al Consiliului Județean Alba, care a contribuit cu suma de circa 15 milioane de euro, bani necesari pentru continuarea lucrărilor într-un moment în care banii europeni au fost blocați.

[nggallery id=5689]

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI