FOTO-VIDEO: Prima condică a vizitatorilor Muzeului Național al Unirii Alba Iulia, din perioada 1888-1911, prezentată ca exponatul lunii la 127 de ani de înființarea instituției

Anul acesta, pe 9 noiembrie, se împlinesc 127 de ani de la înființarea muzeului albaiulian, iar cu această ocazie, Muzeul Național al Unirii a ales să prezinte ca exponat al acestei luni prima condică a vizitatorilor instituției, din perioada 1888-1911. Condica conține semnături ale oficialităților orașului Alba Iulia, printre care și a primarului din acea vreme, Ferencz Novak, dar și semnături ale unor personalități și arheologi renumiți care au vizitat muzeul în 9 noiembrie 1888.

Vernisajul exponatului lunii a avut loc marți, cu începere de la ora 11.00, la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia și a fost prezentat de istoricul Tudor Roșu.

”Exponatul lunii noiembrie ne prilejuiește o incursiune în istoria muzeului nostru. Ne mândrim, iată, cu o istorie de 127 de ani. Astfel de muzee au apărut ca urmare a inițiativelor unsor societăți specializate pe ideea de a întemeia muzee, încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea în Germania. Modelul a fost preluat și în Transilvania, în special în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Între primele 10 înființate, cronologic, se numără și Societatea de Istorie, Arheologie și Științele Naturii din Comitatul Alba Inferioară, înființată în anul 1886. Data de început a muzeului este considerată anul 1888, însă eu aș putea interpreta totuși anul 1886 ca an de debut al muzeului, pentru că scopul acestei societăți care s-a înființat în 1886 acesta era de a înființa o colecție, de a crea un muzeu, chiar dacă data de deschidere este mai târziu cu doi ani”, a precizat Tudor Roșu.

Exponatul de care vorbim astăzi este o primă condică a vizitatorilor care au ajuns la Alba Iulia. Printre cei care au semnat condica în perioada 1888-1911 s-au numărat arheologi renumiți, primari, parlamentari, consilieri, căpitani, notari, medici, farmaciști, profesori universitari. Dintre vizitatorii amintiți se remarcă, printre alții, Julius Jung (1851-1910), istoric și epigrafist, profesor la Univ. din Isbruck apoi la Univ. germană din Praga. În august septembrie 1890, acesta a întreprins o vizită de studii în Transilvania, ocazie cu care, la 5 sept a vizitat și muzeul din Alba Iulia, însoțit de arheologii Transilvaniei Finaly Henrik, profesor universitar la Cluj, și Torma Zsofia din Orăștie, prima femeie arheolog din Transilvania.

”Revenind la istoria muzeului, prima colecție care a stat la baza înființării muzeului albaiulian, sau cea mai importantă colecție, a aparținut lui Sigismund Reiner, un avocat din Alba Iulia, pasionat de arheologie și colecționar, care a călătorit destul de mult prin Europa și în afara acesteia. El a donat în mai multe rânduri piesele sale către societatea înființată. De asemenea, Adalbert Cserni, primul custode al muzeului, și mai târziu și directorul muzeului, a donat și el o parte din colecția sa, dar ce a făcut cel mai important este că a început campaniile de cercetări arheologice de la Apulum. De fapt și nevoia de a se înființa un muzeu la Alba Iulia a fost determinată tot de patrimoniul acesta uriaș al Apulumului, al orașului roman, pentru că de-a lungul deceniilor, secolelor chiar să zicem, astfel de vestigii au ieșit mereu la iveală. Un caz destul de cunoscut este la începutul secolului al XVIII-lea, când în timpul săpăturilor din Cetatea Alba Carolina au fost descoperite foarte multe vestigii, inscripții, altare, care au luat drumul Vienei”, a declarat Tudor Roșu.

Potrivit acestuia, muzeul a trecut și prin perioade mai puțin faste, în anii Primului Război Mondial, când o parte din piese au luat drumul Budapestei(…)

Un moment hotărâtor l-a constituit cel din data de 20 mai anul 1929, când, în cadrul Serbărilor Unirii, a fost deschis public noul muzeu, sub titulatura de Muzeul Unirii. După aceea, în anii comunismului s-a numit ”Muzeu Regional Alba Iulia”.

În anul 1968, are loc o primă inaugurare a expoziției din această clădire, Babilon, în prezența lui Nicolae Ceaușescu și o nouă inagurare în 1975 pentru expoziția reînoită, expoziția care în mare parte este aceeași cu ce vedeți astăzi în muzeu, tot în prezența lui Nicolae Ceaușescu”, a încheiat Tudor Roșu.

[nggallery id=1225]

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News