FOTO-VIDEO: Povestea tânărului fermier din Alba care produce cașcaval de casă ”Romoșan”. A preluat ”frâiele” afacerii de familie, iar acum a ajuns să nu mai facă față cererii

Nicolae Romoșan, din Vințu de Jos, la cei 32 de ani ai săi, poate fi un exemplu pentru cei din generația sa.

A lucrat ca agent la Elit, la Gălbenel, la ING Asigurări de viață. La final a decis să se întoarcă la agricultură, să preia afacerea familiei. A creat firma Lacto Farm Bio Vințu de Jos.

”Acum 8 ani, când am preluat afacerea familiei, am constatat problemele reale cu care se confruntă în acest domeniu, familia mea: produceam caș, urdă, telemea, de toate. Mai mergeam la piață, la magazine, să încerc să vând marfa, dar mă loveam de aceeași problemă: de preț. Toată lumea făcea același produs, sunt mii de producători, și toată lumea încerca să-și vândă marfa cât mai bine. Adică, de fiecare dată se găsea câte cineva care vindea și mai ieftin decât mine. Degeaba îmi făceam reclamă, că aveam marfa cea mai bună, la prețul cel mai bun. Mai erau pe piață ca mine.

Trebuia să mă bat cu miile de fermieri care făceau același produs. Asta era o problemă: nu poți să-ți vinzi marfa la adevăratul preț, muncești prea mult și câștigi prea puțin. Atunci am zis: trebuie să găsim o modalitate să ne vindem produsele la un preț mai bun. Așa că am cercetat, am vizitat țările, prin Europa, și am văzut ce fac alții. M-am întrebat: cum pot alții să facă și alte produse din lapte și în România nu se poate? (…)

Am încercat, cu cineva de la noi din țară, care a preluat un model elvețian de cașcaval, să-mi spună procedura. Nu a vrut nicicum să-mi spună, cu umiditatea, cu alte secrete. Mi-a spus unul că mă costă 5000 de euro să vină să-mi arate tehnologia. Am renunțat, deoarece în prezent am realizat deja câteva tipuri de cașcaval și de abia fac față comenzilor, la 3 luni, la 6 luni până se usucă cașcavalul.  Am început să usuc în pivniță cașcavalul, iar apoi, după ce m-am autorizat, a trebuit să construiesc încăperi după normele sanitar-veterinare”, a explicat pentru ziarul Unirea tânărul întreprinzător, Nicolae Romoșan.

Primarul comunei Vințu de Jos, Ioan Iosif Josan, ne povestește despre familia Romoșan: ”Nu sunt cei mai mari crescători de oi din Vințu de Jos, dar sunt cei mai vechi. Bunicul lui a venit de la Răcătău, Blandiana, a cumpărat aici terenul, în Telman. Pe vremea lui Ceaușescu era ciobanul satului, aduna oile din sat și le ducea la păscut. Erau mulți crescători de oi, dar fiecare nu avea mai mult de 15-20 de oi, mai rar 40. Atunci era problema că trebuia să dai cote la stat, cu cât aveai mai multe oi, cu atâta dădeai mai mulți miei”.

Nicolae Romoșan a început să crească vaci de când i-a venit ideea cu cașcavalul: ”Am văzut că de la oi avem lapte doar o scurtă perioadă de timp din an, după ce vinzi mieii. Până în octombrie, cam 4 luni. Apoi 6 luni numai le îngrijești fără să producă ceva. Așa că am început cu 4 vaci și am ajuns la 20 din rasele Holstein și Bălțată Românească. Numai după patru vaci iau acum subvenția, pentru restul ia vechiul proprietar, care a crescut-o și a vândut-o, că așa e legea. În plus, nu am luat bani pe proiecte să-mi fac firma aceasta”.

În gospodărie, la creșterea animalelor și la realizarea produselor își aduc contribuția părinții, Nicolae Romoșan cu soția sa și cele două surori ale sale, în timpul lor liber, una fiind farmacistă și alta asistentă medicală. Nu are oameni angajați la creșterea animalelor. Primarul Josan explică: ”De fapt, nici nu mai sunt de găsit oameni de încredere la oi. Dacă mergi în Gară în Alba și găsești pe unul, venit de prin alte părți, în căutare de lucru, nu poți avea încredere. Îi dai bani, mâncare și cazare și apoi te mai și fură. Ciobani de încredere mai rar găsești. Acum sunt numai dintr-aceia care ți-ar vinde o oaie pe o sticlă de vin. Care-s buni, și nu-s prăpădiți, își fac fiecare afacerile lor”.

Tânărul întreprinzător completează: ”Noi ne ocupăm de tot aici, la fermă. Ținem evidența oilor, a fătărilor, avem grijă de miei când vin pe lume să nu înghețe sau să nu-i calce oile în picioare. Am mare noroc cu părinții mei, care sunt în putere și mă ajută mult”. În plus, are trei copii frumoși și o nevastă harnică, sprijin permanent în viață și în gospodărie.

Prin magazinul ”Bunătățuri Românești” din Alba Iulia se vând produsele Lacto Farm Bio foarte bine. Cașcavalul de casă Romoșan se vinde și în Spania, Germania, chiar în SUA. Prețul este calculat în funcție de vechime și de condimente: cel cu condimente este 34 de lei pe kilogram, cel simplu 32 de lei iar 38 lei/kg cașcavalul de oaie maturat în vin. Prețul se calculează și în funcție de vechimea cașcavalului: de la 3 luni în sus trebuie adăugat la preț pentru că tot scade în greutate.

A făcut de probă și brânză cu mucegai nobil. Posibilitățile financiare ale familiei Romoșan nu au permis însă și investiția într-un magazin propriu, astfel că întreaga producție este vândută de acasă, prin intermediul paginii de Facebook – unde se primesc comenzi, și prin participarea la târguri.

”Merită tot efortul, din moment ce oamenii îl caută atât de mult de nu răzbesc eu să fac față comenzilor. Am comenzi luate din noiembrie-decembrie și nici acum nu am reușit să le livrez. Pe mine așa m-au crescut ai mei, să fiu muncitor de mic. Dacă îți place lucrul, orice îți propui, reușești. Și eu am încercat inițial să mă îndepărtez de animale, să fac altceva, la costum și la cravată zilnic. Dar m-am reîntors către ai mei și m-am gândit că, dacă ei au făcut asta de 50 de ani și le-a mers bine, am avut tot ce ne-a trebuit, am zis să merg mai departe. De mâncare, oamenii tot timpul o să aibă nevoie, deci eu o să am de lucru. M-am gândit că aveam tot ce îmi trebuia, exista baza, numai să vin cu o idee de a face un produs mai bun, care să se vândă mai bine. Din trecerea pe care o are cașcavalul pe care îl produc, eu zic că am reușit. Mai sunt necesare investiții, pentru ca să-mi pot extinde producția, de exemplu o vană de încălzire a laptelui, pentru închegare. Dar toate le vom face cu timpul”, a concluzionat Nicolae Romoșan.

[nggallery id=3419]

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI