Foto/Video: Noi vestigii ale Castrului roman Apulum, descoperite cu ocazia unor săpături arheologice de prevenție în Cetatea Albei Iulia

Noi vestigii ale Castrului roman Apulum, descoperite cu ocazia unor săpături arheologice de prevenție în Cetatea Albei Iulia!

Săpături arheologice de prevenție, efectuate de specialiștii Muzeului Național al Unirii în zona Porții a III-a a Cetății Albei Iulia, au relevat noi vestigii ale Castrului roman Apulum. Până la o confirmare oficială a celor descoperite aici, avem motive întemeiate să bănuim că ar fi vorba nu doar de drumuri romane ci și de barăcile soldaților Legiunii a XIII-a Gemina.

În imediata apropiere a șantierului arheologic este vizibilă astăzi urma unei fundații de baracă, marcată cu pavaj de piatră albă, descoperită în perioada lucrărilor de reabilitare ale cetății, respectiv cu ocazia săpăturilor arheologice din anul 2011.

De altfel, asemenea marcaje sunt vizibile și în alte puncte ale cetății, iar dacă v-ați întrebat vreodată ce semnifică, aflați că cele de culoare albă marchează prezența vestigiilor romane iar cele cu piatră galbenă marchează urmele clădirilor medievale.

Revenind la săpăturile arheologice din zona Porții a III-a a Cetății Alba Iulia și luând în considerare și forma standardizată, dacă vreți, a castrelor romane de legiune, cum este cazul castrului de la Apulum, a poziționării clădirii comandantului, Principia, astăzi Muzeul Principia din inima cetății, față de locul săpăturilor, a drumului roman ”Via Principalis” și a Porta Principalis Dextra, adică Poarta Principală Dreapta (cea care se vede la Traseul Celor Trei Fortificații), descoperite anterior, numai că urmează să aflăm că vestigiile descoperite în aceste zile la Alba Iulia vin în continuarea celor de acum 8 ani, completând ”tabloul” castrului roman Apulum, unul dintre cele mai importante centre ale stăpânirii romane de pe teritoriul Daciei, cu alte fundații, ba chiar cu ziduri cu elevație mai mare, ale barăcilor soldaților Legiunii a XIII-a Gemina.

Și cine știe, asta specialiștii o vor spune la finalul săpăturilor, cu alte artefacte romane sau mai noi, de vreme ce situl castrului roman este locuit fără încetare de aproape 2000 de ani.

Castrul roman Apulum a fost construit în anul 106, pe malurile Mureșului, la o distanță de aproximativ 20 km de cetatea dacică Apoulon. Construirea castrului a fost determinată de cantonarea în această zonă a Legiunii a XIII-a Gemina, care avea rolul de a păzi ținutul aurifer și drumul de transport al aurului către Roma.

Pentru că era propus drept un castru permanent, castrul de la Apulum a fost unul dintre cele mai mari din Dacia romană. Construirea lui s-a făcut pe o întindere de 30 de ha; forma sa era dreptunghiulară, conform arhitecturii militare romane.

Cărămizile purtau ștampila legiunii a XIII-a Gemina. Așezările semiurbane – numite canabae – ale legiunii a XIII-a Gemina s-au dezvoltat, primind sub împăratul Marcus Aurelianus (161 – 180 d.Ch.) rangul de municipiu – Municipium Aurelium Apulense, iar sub Commodus (176 – 192 d. Ch.) cel de colonie – Colonia Aurelia Apulensis, amintită într-un număr însemnat de inscripții, unde s-a stabilit mai apoi micul cartier Partoș.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI