Foto | Mănăstirea Romano-Catolică din Vințu de Jos: Finanțare pentru lucrări de urgență, prin Timbrul Monumentelor Istorice 2026, pentru lăcașul de cult construit de refugiați bulgari

Mănăstirea Romano-Catolică din Vințu de Jos: Finanțare pentru lucrări de urgență, prin Timbrul Monumentelor Istorice 2026, pentru lăcașul de cult construit de refugiați bulgari

Parohia Romano-Catolică Vințu de Jos se numără între entitățile care obțin finanțare din fondul Timbrul Monumentelor Istorice, în Sesiunea I 2026, Subprogramul Intervenții de Urgență. Raportul final al Institutului Național al Patrimoniului, datat 7 octombrie 2026, a fost întocmit după soluționarea contestațiilor.

Concret, Parohia Romano-Catolică Vințu de Jos primește 494.700 de lei pentru lucrări de urgență la Mănăstirea Romano-Catolică din Vințu de Jos.

În trecut mănăstire franciscană, construită de refugiați bulgari

Ansamblul monastic din Vințu de Jos, ridicat în stil baroc în jurul anului 1726, a funcționat în trecut ca mănăstire franciscană. Edificiul a fost construit de refugiați bulgari catolici ajunși în Transilvania la începutul secolului al XVIII-lea, după ce au fost nevoiți să-și părăsească ținuturile natale în urma represiunilor otomane care au urmat răscoalei de la Ciprovăț, din nord-vestul Bulgariei, în apropierea graniței cu Serbia, din anul 1688.

Comunitățile franciscane au avut un rol important în viața religioasă a regiunii, ridicând biserici și mănăstiri la Alba Iulia, Deva și Vințu de Jos.

Un nume legat de istoria acestui așezământ este cel al lui Blasius Kleiner (secolul al XVIII-lea – 1785), călugăr franciscan de origine săsească și stareț al mănăstirii din Vințu de Jos. Acesta a rămas în istoria culturii prin lucrările sale istorice, între care prima monografie cunoscută dedicată figurii legendare a ciobanului Bucur, considerat întemeietorul Bucureștiului.

Informațiile folosite de Kleiner în relatarea despre Bucur ar fi putut proveni din lucrarea Tentamen historiae Vallachicae, publicată în 1728 de Johann Filstich, rectorul gimnaziului din Brașov.

Kleiner s-a remarcat și prin contribuția sa la istoriografia bulgară. Monografia sa din 1761, consacrată istoriei bulgarilor, a fost redactată la aproape un secol după prima lucrare dedicată istoriei Bulgariei, scrisă în 1667 de franciscanul și episcopul Petar Bogdan Bakșev. Tradusă din latină în bulgară, lucrarea lui Kleiner a fost publicată la Sofia în 1977, confirmând valoarea documentară a cercetărilor sale pentru istoria și identitatea comunității bulgare.

sursa documentare și colaj foto: Tudor Duică, Parohia Romano Catolică Vințu de Jos

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News