Federația Română de Powerlifting, bilanț 2021: “un an în care cei slabi au creat scuze, iar cei puternici performanțe”

La cumpăna dintre ani este timpul bilanțurilor, iar pentru Federația Română de Powerlifting, entitate sportivă ce are sediul în Cetatea Marii Uniri și este condusă de un albaiulian destoinic, Ovidiu Pănăzan, 2021 s-a dovedit un an de pus în ramă.

Asta întrucât în acest an FRP a reușit să organizeze, în condiții excelente, în România, la Oradea, Campionatul Mondial de Powerlifting, găzduit în premieră în țara noastră. Și nu este singura realizare notabilă, la nivel de Alba fiind medalia de bronz adjudecată la Mondialele de seniori de către uniristul Andrei Irimie (singurul practicant al acestui sport care în acest an a urcat pe podiumul mondial)…

Este un moment al asumării sau al cosmetizării unor rezultate obținute de-a lungul unei perioade de timp, iar pentru reprezentanții Federației Române de Poverlifting bilanțul a fost mereu favorabil și nu pentru că nu a fost greu, ci pentru că au reușit să raporteze performanța la paradigma potrivită fără să fie nevoie să cosmetizeze performanțe locale.

“Nu am fost niciodată dependenți de imagine căci ea a venit firesc din oglindirea corectă a unor rezultate care au dus powerliftingul românesc la un nivel pentru care multe dintre țările considerate puternice în acest sport ne invidiază. O să mă întrebați cum ar putea cei puternici să se uite la o țară în care mișcarea sportivă este în curs de dezvoltare? Răspunsul este simplu, cu respect și considerație, valori pe care uneori nu le-am regăsit în mediul declarat pretențios «acasă». O să mă întrebați desigur cum poți operaționaliza noțiuni precum respect sau considerație dar, din nou, răspunsul este simplu, prin acordarea încrederii organizării unui campionat mondial”, a transmis președintele Ovidiu Pănăzan.

*107 medalii la europene și mondiale!

În cifre, anul 2021 se traduce în cele peste 100 de medalii obținute la competițiile de anvergură, 53 la Campionatele Europene și 54 la Campionatele Mondiale. Defalcat, la Europene sunt 9 distincții la seniori (alte 5 clasări pe locurile 4-6), 17 la tineret (două clasări pe locurile 4-6), 9 medalii la juniori (alte 3 clasări pe locurile 4-6) și 18 medalii la master (4 clasări pe pozițiile 4-6). Cu o medalie mai mult cuprinde bilanțul înregistrat la Campionatele Mondiale: o medalie la seniori (performanța sportului județean, prin Andrei Irimie) și alte 3 clasări pe locurile 4-6, 28 de distincții la mondialele de tineret (11 clasări pe locurile 4-6), 7 medalii la nivelul juniorilor (și 8 clasări pe locurile 4-6), plus 18 la master (și o clasare pe locurile 4-6).

La Oradea, în luna august a acestui an complicat, în care măștile nu au fost puse doar pe fețele oamenilor, a avut loc prima competiție de acest nivel, Campionatul Mondial de Powerlifting. Sigur că responsabilitatea a sute de oameni, a armonizării administrative într-o situație pandemică în care cea mai folosită sintagmă a fost „nu se poate”, nu au fost probe ușor de trecut dar s-a dovedit că se poate la un nivel care va fi greu de atins în anii care vor veni. “Cea mai importantă afirmație a bilanțului nostru este legată de faptul că am stabilit un standard în organizarea unei competiții de nivel global”, se mai arată în comunicatul de presă remis de FRP.

“Am refuzat să pârjolim terenurile, să otrăvim fântânile sau să ne ascundem în munți invocând greaua moștenire, sistemul potrivnic sau dinamica unor lucruri care nu depindeam în mod direct. Am refuzat să credem că altcineva decide pentru noi, am refuzat să ascultăm imnul național în surdină, am vrut și am reușit să demonstrăm că avem competența de a pune din nou România pe harta powerliftingului mondial. O să întrebați din nou, dacă nu cumva, efortul de organizare s-a văzut în rezultatele sportive obținute de-a lungul anului de către sportivii români? Poate că mulți în locul nostru ar fi avut o justificare rezonabilă pentru orice obiectiv neatins. Aș vrea însă să știți că atunci când ne asumăm ceva nu folosim ideea de speranță, încredere sau alte formulări de acest tip ci facem evaluări în baza unei strategii pe care am conceput-o în urmă cu ani de zile și nu ne abatem de la procesul implementării ei. Este vorba despre disciplina care produce rezultatele despre care vorbim sub forma statisticii sportive și care se traduce și în acest an la nivelul a peste 100 de medalii internaționale”, a mai punctat antrenorul Ovidiu Pănăzan, desemnat pe primul loc în Alba în topul sporturilor neolimpice.

Dincolo de cifre, palmaresul anului 2021, unul complicat dar în același timp strălucitor în planul realizărilor, poate fi interpretat și altfel. Prin resursa umană de calitate pe care Federația Română de Powerlifting a pus-o de-a lungul anilor la dispoziția comunității, miile de ore petrecute în sălile de antrenament, zecile de avioane cu care s-a zburat după zeci de ore de discutat bugete de avarie, și mai ales prin credința fermă că după încă o performanță România se va regăsi, în sfârșit, la masa celor care calculează corect raportul dintre muncă și rezultate.

“Bilanțul nostru este despre medalii, dar și despre puterea de luptă a unor oameni care cred în justețea acțiunilor lor, este și despre capacitatea de a aștepta să iasă soarele pe o stradă pe care unii vin doar pentru poze. Bilanțul meu se leagă de asemenea de calitatea oamenilor cu care am pus în operă tot ceea ce a însemnat anul 2021 în plan sportiv. Nu pot încheia fără a le mulțumesc, ca de fiecare dată, tuturor acelora care nu au crezut în puterea oamenilor care constituie Federația Română de Powerlifting. Sunt relevanți chiar dacă unii spun că nu sunt”, a menționat Ovidiu Pănăzan, cel care se identifică cu istoria acestui sport pe meleagurile mioritice, al 7-lea an consecutiv antrenorul anului în județ.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adăugați Ziarul Unirea ca sursă de ȘTIRI GOOGLE