Ecourile (bune şi mai puţin bune) la sărbătorirea Zilei Naţionale a României

Ca în fiecare an, la sărbătorirea Zilei de 1 Decembrie, a Marii Uniri şi a Zilei Naţionale a României deşi organizatorii au o mare experienţă în ceea ce priveşte logistica pentru manifestări de mare anvergură, tot apar şi scăpări, momente neplăcute, ori din pricina lipsei de comunicare între membrii echipei coordonatoare, ori din pricina neînţelegerii de care dau dovadă unii invitaţi. Redau mai jos câteva momente mai mult sau mai puţin plăcute de la manifestările din acest an…
lRomânii din Serbia s-au încăierat cu… vlahii din Serbia!
Anul acesta, ca niciodată la Congresul Spiritualităţii Româneşti, din Serbia au venit două delegaţii. Una repezentând minoritatea românească, iar cealaltă reprezentând minoritatea…. vlahă! Astfel, deşi Ioan Cizmaş, preşedintele comunităţii româneşti şi vicepreşedinte al congresului, care de 20 de ani desfăşoară o activitate laborioasă cu românii din Serbia, a arătat că sunt reprezentanţii uneia şi aceleiaşi etnii româneşti, „vlahii” au început să vină cu tot felul de argumente lingvistico-istorice (absolut lipsite de fundament) ceea ce a generat un conflict chiar la lucrările în plen. Preşedintele congresului, pentru a aplana conflictul, a propus o întâlnire între reprezentanţii celor două delegaţii, la o masă rotundă, la care presa, din păcate, nu a avut acces. Ceea ce am aflat însă, neoficial, este că cele două delegaţii aproape că
s-au încăierat. Se vede că spiritul belicos sârbesc li s-a transmis şi românilor noştri de acolo. Rezultatul final şi oficial al discuţiilor nu este cunoscut, dar se pare că serviciile secrete sârbeşti nu sunt străine de această „dedublare” a minorităţii româneşti din ţara vecină şi (hm!) prietenă…
lMic dejun cu… napolitane!
Spuneam într-un articol precedent că secretariatul tehnic al congresului, compus din Cornelia Salvan (Austria) şi echipa Consiliului Judeţean Alba, condusă de directorul Ioan Bodea şi de neobositul Ioan Bâscă, au fost atât de solicitaţi încât nici nu au apucat să stea la masă timp de trei-patru zile, asaltaţi fiind de documente, deconturi, facturi etc., plus de grija faţă de cei 160 de invitaţi, dintre care unii nu cunoşteau oraşul şi trebuiau îndrumaţi pas cu pas. Dacă altcineva mi-ar fi spus că oamenii aceia de la secretariatul tehnic au rămas nemâncaţi, deşi a fost potop de mâncare la Hotel Transilvania, nu aş fi crezut. Dar când l-am văzut pe Ioan Bâscă alergând dimineaţa de la un grup la altul cu sfaturi şi informaţii ultile, în timp ce-şi lua „micul dejun” compus din napolitane, am realizat ce efort au făcut cu toţii pentru ca lucrurile să iasă bine. Şi, în mare, au ieşit. Totuşi, ca în fiecare an, la lucrările pe secţiuni ale congresului timpul alocat vorbitorilor nu a fost respectat, iar gazdele (reprezentate de către prof.dr. Vasile Moga, prof. Sabin Cioica, d-na Silvia Pop ş.a.) nu au mai avut când să-şi prezinte lucrările. Apropo, asupra celei a prof.dr. Vasile Moga vom încerca să revenim, deoarece se anunţa a fi extrem de interesantă.
lPremieră teatrală, fără flori pentru protagonistă!
De neiertat este, însă, o „scăpare” organizatorică, sau o lipsă de comunicare. Iată despre ce e vorba: în programul congresului, alături de alte manifestări cultural-artistice, a fost cuprinsă o piesă de teatru intitulată „Iubeşte-mă… America!”, regizată de Al.G.Croitoru şi interpretată cu mare risipă de energie şi talent de către actriţa româno-canadiană Claudia Motea. O piesă premiată în Canada şi în ţara noastră deopotrivă, dar căreia nu i s-a făcut o publicitate pe măsură, la Alba Iulia. De remarcat că actriţa Claudia Motea a jucat pe Broadway şi la Hollywood, fiind supranumită de presa americană „o Giulietta Massina a zilelor noastre”. Ei bine, după o oră şi 45 de minute de monolog (!!!) deşi a fost răsplătită cu aplauze prelungite, Claudia Motea nu a primit nici măcar… un buchet de flori. Iar după reprezentaţie a rămas oarecum stingheră, aproape nebăgată în seamă, până la cenaclul de la miezul nopţii, unde şi-a luat revanşa cu prisosinţă.
lUn cenaclu academic, între picoteli şi vorbe dâmboviţene „de duh”
Acesta este ultimul moment pe care mai vreau să-l aduc în atenţia dumneavoastră, respectiv cenaclul de la miezul nopţii, la care au participat poeţi şi scriitori din Polonia, Albania, Republica Moldova, SUA, Canada etc. (Ba chiar şi din Ţara Moţilor, pentru că av. Ioan Rus a ţinut neapărat să asiste la lucrările cenaclului, chiar dacă nu a luat deloc cuvântul.) Din nefericire, deşi a fost prezidat de doamna Ionela Flood, scriitoare româncă din Marea Britanie, treptat, „prezidarea” a fost preluată de prof. univ. dr. Ion Ticu Ionescu, de la Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti, cu o rigoare academică supărătoare şi cu intervenţii de-a dreptul grosolane făcute între două picoteli. O prezenţă notabilă a fost cea a maestrului Eugen Doga, un compozitor român apreciat pe toate marile scene ale lumii, de la Moscova până la Viena. Iar dacă acesta şi-a arătat simplitatea de om de cultură superior, în schimb prof. univ. dr. Ionescu a ajuns până la vorbe „de duh” dâmboviţene, jignitoare şi cvasi-licenţioase. A fost însă foarte apreciat dialogul pe versuri de Miron Radu Paraschivescu, dintre actriţa Claudia Motea şi poetul albaiulian Nicu Murgăşanu, precum şi cel dintre regizorul Al. G. Croitoru şi academicianul albanez de origine română Kopi Kycyku, cel din urmă izbucnind realmente în lacrimi în timp ce Croitoru recita. Şi ar mai trebui să menţionăm succesul înregistrat de citirea unui fragment din volumul lui Alexandru Petrescu (Spania), „Un ploieştean la curtea Regelui Juan”, precum şi minunatele cadouri făcute tuturor celor prezenţi de către artistul Ion Astaluş, despre care s-ar putea scrie o carte, atât pentru viaţa sa aventuroasă de transfug pe vremea lui Ceauşescu, cât şi pentru realizările sale artistice de excepţie.
Oricum, în pofida micilor neînţelegeri, manifestările s-au încheiat cu bine, această ediţie fiind apreciată drept una dintre cele mai reuşite, ca ţinută şi ca nivel de documentare ştiinţifică a comunicatelor.
Ioan HĂNŢULESCU

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI