Cum a motivat judecătorul din Alba Iulia mutarea procesului lui Augustin Lazăr cu Tudorel Toader la Curtea de Apel București

Magistrații de la Curtea de Apel Alba Iulia a motivat decizia prin care a declinat competenţa de judecată a procesului deschis de procurorul general Augustin Lazăr faţă de procedura de revocare iniţiată de ministrul Justiţiei.

În esenţă, magistratul, consideră că Augustin Lazăr nu a contestat procedura de revocare în calitate de persoană fizică ci de şef al instituţiei.   ”Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ordonator principal de credite (conform art. 70 alin. 4 din Legea 304/2004) şi reprezintă Ministerul Public în relaţiile cu celelalte autorităţi publice şi cu orice persoane juridice sau fizice, dinţară sau din străinătate (conform art. 71 din Legea 304/2004) iar în exercitarea atribuţiilor ce-i revin, emite ordine cu caracter intern.

Aşadar procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie conduce şi reprezintă Ministerul Public şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, este ordonator principal de credite, emite ordine cu caracter intern, toate acestea reprezentând competenţe specifice unei entităţi de drept public. Raportul de evaluare a fost emis în legătură cu aceste competenţe specifice, respectiv în legătură cu exercitarea atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale”, se precizează în motivarea de la Curtea de Apel Alba Iulia.

Judecătorul consideră că, atât timp cât aceste competenţe sunt ataşate funcţiei respective de conducere, orice conflict juridic în legătură cu modalitatea de realizare a lor implică participarea în proces a titularului funcţiei. ”Procurorul Lazăr Augustin nu putea exercita atribuţii manageriale de genul celor supuse evaluării ministrului justiţiei şi prezentate în raportul a cărui executare se solicită a fi suspendată decât dacă deţinea funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Curtea conchide că actele a căror suspendare se solicită a fi dispusă au fost emise de ministrul justiţiei în legătură cu activitatea desfăşurată de dl. Lazăr Augustin în calitate de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi vizează modalitatea de exercitare a competenţelor specifice unui subiect de drept public. Fiind vorba despre un litigiu între un subiect de drept public şi o autoritate publică, incidente cauzei sunt prevederile art. 10 alin. 3 teza a II-a din Legea 554/2004 caz în care competenţa teritorială exclusivă îi aparţine instanţei de la sediul pârâţilor”, se mai susţine în conţinutul hotărârii de la Curtea de Apel.

Pe baza acestor considerente, Curtea de Apel Alba Iulia a decis în 27 noiembrie că procesul prin care Augustin lazăr a solicitat supendarea procedurii de revocare din funcţie este de competenţa Curţii de Apel Bucureşti. Competenţa instanţei din Bucureşti a fost susţinută, în cadrul dezbaterilor, şi de către reprezentantul Ministerului Justiţiei, în timp ce avocatul care îl reprezintă pe Augustin Lazăr a cerut ca dosarul să rămână la Curtea de Apel Alba Iulia.   Procurorul general Augustin Lazăr a depus, în 2 noiembrie, la CA Alba Iulia, o acţiune în contencios administrativ, prin care cere suspendarea procedurii de revocare a sa din funcţie. Lazăr a solicitat, de asemenea, şi suspendarea executării actelor care stau la baza emiterii propunerii menţionate, inclusiv a Raportului privind activitatea managerială a procurorului general. Augustin Lazăr a menţionat că unul dintre motivele pentru care a fost iniţiată procedura de revocare este desfăşurarea anchetei privind modalitatea de intervenţie a jandarmilor în timpul protestelor din 10 august, invocarea acestui motiv constituind, în realitate, „o ingerinţă în activitatea concretă de instrumentare a unei cauze penale”.   ”Solicităm instanţei să constate că, în procedura desfăşurată de ministrul justiţiei, care s-a finalizat prin propunerea de revocare, dreptul la apărare al procurorului vizat de această măsură nu a fost asigurat, nefiind în măsură să prezentăm ministrului, anterior formulării propunerii, motivele şi documentele care ar fi preîntâmpinat luarea acestei măsuri”, susţine Augustin Lazăr, în cererea de suspendare a procedurii de revocare. De asemenea, procurorul general consideră că procedura declanşată de ministrul Justiţiei întruneşte ”elementele unei veritabile proceduri disciplinare”.

”Prin efectele pe care le produce în plan concret, asupra carierei procurorului ce ocupă o funcţie de conducere, procedura declanşată de ministrul justiţiei întruneşte elementele unei veritabile proceduri disciplinare, punând în discuţie modul în care un procuror şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu (…) Având în vedere efectele pe care le produce în concret propunerea de revocare din funcţie, dar mai ales faptul că avizul Consiliului Superior al Magistraturii -Secţia pentru procurori are caracter consultativ, singura etapă a procedurii în care pot fi discutate aspecte ce vizează legalitatea intrinsecă a propunerii este cea desfăşurată în faţa ministrului justiţiei”, se arată în cererea de suspendare.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI