CONCLUZIILE cercetătorilor de la situl arheologic de la Teleac. Ce mâncau locuitorii Transilvaniei în urmă cu 4.000 de ani

Acesta a fost primul studiu care a urmărit să identifice prin mijloace de datare exacte (Carbon 14) traseul si evoluţia speciei de mei, inclusă în regimul alimentar al populaţiilor preistorice. Scopul cercetării a fost datarea şi trasarea evoluţiei meiului (Panicum miliaceum) în Asia, Orientul Apropiat şi Europa.

Echipa de cercetare a fost formată din specialişti în arheobotanică. Din echipă a făcut parte Beatrice Ciută, cercetator ştiinţific, în cadrul Departamentului de Istorie, Arheologie si Muzeologie al Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, singurul specialist pe arheobotanică din România, o specializare interdisciplinară (de nişă) a arheologiei, care urmăreşte/vizează reconstituirea dietei vegetale din perioade străvechi ale istoriei.

Pentru a obţine informaţiile ştiinţifice, cercetătorii au prelevat un număr foarte de mare probe de mei din situri arheologice situate în zona Asiei, a Orientului Apropiat şi a Europei. Probele au fost luate din aşezări preistorice şi datate cu Carbon 14, pentru a stabili o dată cronologică a acestora, astfel încât localizarea şi încadrarea lor cronologică să ofere răspunsul vizat.

Dovezi privind cultivarea meiului au fost descoperite de cercetătorul dr. Beatrice Ciută, în fortificaţia preistorică de la Teleac (comuna Ciugud). Aşezarea preistorică este văzută de arheologi pe aceeaşi scară a importanţei cu Cetatea de la Micene, centru al civilizaţiei greceşti ridicat cu două milenii înainte de Hristos. Pe parcursul cercetărilor arheologice, din anul 2017, într-o locuinţă incendiată din perioada bronzului târziu, au fost identificate o serie de vase ceramice pline cu cereale carbonizate.
Meiul, element de bază al regimului alimentar

”Incendierea locuinţei a fost cea care a oferit şansa prezervării in situ a cerealelor depozitate in vase. În urma cercetărilor arheobotanice realizate pe cerealele recuperate din locuinţa incendiată, a fost relevat faptul ca meiul ocupa un loc important în cadrul dietei comunităţilor preistorice din aşezarea de la Teleac. Datele cercetării arată că populaţiile care au habitat în aşezarea preistorică de la Teleac consumau meiul sub forma unui terci“, apreciază echipa de cercetare.

Populaţiile din trecut au apreciat meiul datorită calităţilor sale adaptive. Este o plantă fără pretenţii care creşte pe orice tip de sol, având şi o rată de creştere rapidă (60-90 zile), ceea ce înseamnă ca poate fi cultivată de două ori pe an. Rezultatele inedite şi extrem de importante descoperite şi pe teritoriul României au făcut ca acestea să fie incluse în studiul revoluţionar publicat de Nature.

Studiul de la Teleac a putut fi realizat şi datorită faptului că, în perioada 2016-2018, au fost efectuate cercetări interdisciplinare finanţate în cadrul unui proiect internaţional (LOEWE project, Germania) coordonat de dr. Horia Ciugudean de la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia.

Rezultatele cercetării internaţionale au fost publicate într-un jurnal al prestigioasei reviste Nature: New AMS 14C dates track the arrival and spread of broomcorn millet cultivation and agricultural change in prehistoric Europe. Jurnalul Scientific Reports al revistei Nature este o publicaţie faimoasă în rândul cercetătorilor avizaţi/consacraţi din diverse domenii ale ştiinţei.

Pentru contribuţia avută în cadrul cercetării şi publicării studiului, Beatrice Ciută a câştigat şi un premiu PRECISI 2020 (în valoare de 6.000 lei), finanţat de Ministerului Educaţiei si Cercetării prin UEFISCDI.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI