Comuna Gârbova – o localitate care are cu ce se mândri

Interviu cu Ioan NEDELA, primarul unităţii administrativ-teritoriale

– Stimate domnule primar Ioan Nedela, aţi fost ales pentru prima dată în fruntea gospodarilor din Gârbova la alegerile locale din anul 2008. Iată că au trecut 3 ani de când aţi preluat destinele acestei comunităţi. Care sunt principalele împliniri ale acestui prim mandat de primar?
– În primul rând, doresc să le mulţumesc încă o dată cetăţenilor cu drept de vot din comuna Gârbova şi satele aparţinătoare pentru încrederea acordată acum 3 ani. Încă din prima zi după confirmarea mea în funcţia de primar gândurile mele s-au îndreptat spre accesarea fondurilor europene, astfel că împreună cu personalul Primăriei Gârbova am demarat elaborarea unui proiect pe Măsura 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”, finanţat cu fonduri europene prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Proiectul prevede introducerea alimentării cu apă şi a canalizării, precum şi modernizarea infrastructurii rutiere. Anul trecut, în luna iunie, am reuşit să semnăm contractul de finanţare pentru 13 km de reţele de apă şi 6 km de conducte de canalizare în comuna Gârbova, modernizarea drumurilor Gârbova – Cărpiniş, pe 7 km, a celor din interiorul satului Recea, pe 2 km şi pe raza localităţii Gârbova, pe 4 km. Zilele trecute am semnat şi contractul de execuţie a lucrărilor cu Simodor Grup, valoarea lucrărilor totalizând 2,5 milioane de euro, iar terminarea lor este prevăzută peste 2 ani.

Tot în acest interval, mai precis în anul 2009, am înlocuit conducta de alimentare cu apă a satului Cărpiniş, suma totală de 360.000 de lei fiind alocată din bugetul local şi bugetul Consiliului Judeţean Alba. Şi pentru satul Reciu avem un proiect de alimentare cu apă deja aprobat de Ministerul Dezvoltării Regionale, fiind aşteptată doar finanţarea, de 400.000 de lei.
– Ce ne puteţi spune despre asigurarea serviciilor medicale, învăţământul din comuna Gârbova şi viaţa spirituală a locuitorilor?

– În privinţa infrastructurii medicale, cu numai 85.000 de lei din bugetul local am construit un cabinet medical nou-nouţ în satul Gârbova, care este realizat la standarde moderne. În satul Reciu, cabinetul medical a fost modernizat conform cerinţelor actuale. Cele două dispensare sunt deservite de dr.
Mihaela Sabău şi o asistentă medicală, astfel că populaţia comunei noastre beneficiază de servicii medicale în caz de nevoie. De asemenea, am oferit în chirie un spaţiu pentru funcţionarea unei farmacii, care este deschisă zilinic.
În ce priveşte infrastructura şcolară, vă pot spune că am renovat Şcoala cu clasele I – VIII Gârbova, unde au fost montate uşi şi geamuri termopan, iar la clasele I – IV am rezolvat şi problema încălzirii centrale. Pentru punerea în operă a acestor lucrări au fost aprobate fonduri de către Consiliul Local Gârbova, beneficiind însă şi de sprijinul Inspectoratului Şcolar Judeţean Alba, al domnului inspector şcolar general Cornel Sandu, dar şi de al senatorului Nicolae Dobra şi al deputatului Clement Negruţ.
În cei 3 ani am ajutat cât de mult s-a putut bisericile din comuna noastră. La Biserica Ortodoxă Cărpiniş am montat uşi de termopan şi am asigurat reparaţiile curente, în timp ce la Recea punem piatra de temelie pentru construirea unei noi biserici pentru credincioşii ortodocşi, până acum fiind turnată fundaţia şi placa. La Biserica Ortodoxă Gârbova s-au realizat lucrări de reabilitare termică, fiind schimbată tâmplăria cu geamuri termopan şi instalată o centrală termică, având în vedere că incinta locaşului de cult a fost pictată recent.
– Păstrarea identităţii naţionale şi promovarea culturii tradiţionale sunt priorităţi ale mandatului oricărui primar. Ce aţi făcut dumneavoastră în această direcţie?
    – M-am îngrijit atât de starea căminelor culturale de la noi din comună, cât şi de organizarea şi desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor cultural-artistice. Am renovat căminul cultural din satul Cărpiniş, iar ultimul şi cel mai bun exemplu este noul cămin cultural inaugurat şi sfinţit recent la Gârbova, construit la standarde europene din bani de la bugetul local şi cu sprijinul CJ Alba, valoarea totală a lucrărilor fiind de circa 1.100.000 lei. La sediul Primăriei Gârbova, la etaj, avem amenajată o expoziţie etnografică permanentă, iar ca manifestări organizăm în fiecare an, în luna august, sărbătoarea „Fiii satului”. Numai la ediţia din acest an am prilejuit revederea cu rudele din Gârbova a 300 de saşi stabiliţi în Germania şi care au venit special în România cu ocazia acestei sărbători.
– Ce alte proiecte aţi derulat în cei 3 ani de mandat.
– Desigur, ar mai fi câteva activităţi pe care le-am realizat, mai ales că în aceşti 3 ani de zile nu am avut o zi de concediu de odihnă. Este vorba despre amenajarea fostului sediu al primăriei din satul Cărpiniş, unde funcţionează un birou al Primăriei Gârbova, unde reprezentanţii administraţiei publice locale – primar, viceprimar, funcţionari acordă o mână de ajutor sătenilor, scutindu-i de deplasarea până în centrul comunei pentru rezolvarea unor probleme care ţin de primărie, cum ar fi, de exemplu, preluarea cererilor pentru acordarea ajutoarelor de încălzire. Dacă tot a venit vorba de încălzire, am reuşit să realizăm încălzirea centrală la sediul Primăriei Gârbova, urmând ca în viitorul apropiat să renovăm clădirea în interior şi exterior. Pentru a realiza economii la bugetul local, am pus la punct iluminatul public, înlocuind becurile de 250 waţi cu corpuri de iluminat economice, de 70 waţi.
Un lucru foarte important pentru locuitorii din Gârbova este dorinţa înfiinţării propriului ocol silvic, împreună cu comunele Câlnic şi Şpring, în prezent cele 1400 de hectare de pădure fiind administrate de Sebeş. Astfel, se va realiza o mai bună gestionare a fondului forestier şi vom aduce un plus de venituri la bugetul local al comunei. Totodată, am amenajat centrul comunei, un parc şi rondouri de flori, am asfaltat tronsonul de drum judeţean din Gârbova, am pus la punct drumurile de acces spre păşunatul comunal şi am construit două poduri peste râul Gârbova în satul Gârbova. Alt aspect foarte important este înfiinţarea Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Gârbova, dotat cu maşină de pompieri şi echipamente pentru 60 de voluntari, donate de prietenii elveţieni şi achiziţionarea unui buldoexcavator. Nu în ultimul rând, am acordat sprijin companiei DN Agrar, pentru înfiinţarea unei ferme de vaci cu 1200 de capete pe raza comunei Gârbova, atât pentru obţinerea terenului, cât şi a autorizaţiilor şi avizelor necesare. De altfel, în perioada următoare îmi voi îndrepta atenţia spre atragerea a cât mai mulţi investitori, pentru crearea de noi locuri de muncă, astfel încât dezvoltarea comunei să continue într-un ritm alert, pe care toţi gârbovenii şi-l doresc. Mai am în plan pavarea trotuarelor, amenajarea unor spaţii verzi, construirea unui teren de fotbal pentru tineret şi altele.
– În încheierea dialogului nostru aş dori să precizaţi cum colaboraţi cu ceilalţi reprezentanţi ai administraţiei publice judeţene şi locale.
    – În comuna noastră, am o colaborare foarte bună cu domnul viceprimar Ioan Maniu şi consilierii locali, cu funcţionarii Primăriei Gârbova şi cu toţi reprezentanţii instituţiilor publice (cadre didactice, preoţi, medici, farmacişti, poliţişti, poştaşi etc), dar şi cu cetăţenii, uşa mea fiind mereu deschisă. În plan judeţean, am fost permanent sprijinit de senatorii Alexandru Pereş şi Nicolae Dobra, deputatul Clement Negruţ, preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, vicepreşedinţii CJ Alba, Sorin Bumb şi Alin Cucui, dar şi de primarul Mircea Hava – preşedintele PDL Alba sau de prefectul Ştefan Bardan şi subprefectul Raul Tudoraşcu, cărora le mulţumesc. De asemenea, am avut o colaborare excelentă cu toţi directorii instituţiilor publice din judeţ cu care am conlucrat pentru elaborarea şi implementarea unor proiecte. În final, doresc să-i asigur pe toţi cei aproximativ 2100 de locuitori ai comunei Gârbova că o să-mi pun în continuare priceperea şi puterea de muncă în beneficiul lor, pentru a le îmbunătăţi continuu condiţiile de viaţă.

Robert GHERGU

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI