Compania minieră Roşia Montană Gold Corporation a obținut suspendarea executării unei decizii ANAF pentru o datorie de 27 de milioane de lei

Compania minieră Roşia Montană Gold Corporation (RMGV) a obținut suspendarea executării unei decizii ANAF pentru o datorie de 27 de milioane de lei, reprezentând TVA neachitat în perioada 2011 – 2015.

Decizia poate fi contestată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Disputa dintre ANAF şi RMGC pe tema neachitării TVA-ului pentru activităţile de publicitate a proiectului minier, realizate în perioada 2011 – 2015, datează de aproape doi ani. În iunie 2016, AJFP Alba a finalizat un prim raport de inspecţie fiscală şi a emis o decizie de impunere pentru suma de 27 de milioane de lei. RMGC a contestat aceste documente, iar Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor din cadrul ANAF a hotărât reluarea inspecţiei, lucru care a fost realizat de inspectori din cadrul AJFP Mureş.

Peste un an de zile, în iunie 2017, a fost emis un nou raport de inspecţie fiscală şi o nouă decizie de impunere pentru suma de 26,9 milioane de lei. Ulterior, reprezentanţii RMGC le-au contestat în instanţa de judecată şi au solicitat suspendarea executării acestora. Curtea de Apel a suspendat doar decizia din impunere din 23 iunie 2016, nu şi raportul de inspecţie fiscală care a stat la bază, considerând că acesta nu produce efecte juridice.

”Organul de inspecţie fiscală nu a menţionat motivele pentru care nu a luat în considerare soluţiile adoptate de organele fiscale emitente în actele administrative fiscale emise anterior în carul a 18 inspecţii fiscale realizate în perioada 2007-2011, astfel încât să rezultate cu claritate existenţa diferenţelor între starea de fapt fiscală constatată prin decizia de impunere contestată şi elementele avute în vedere la emiterea actelor administrative fiscale anterioare, limitându-se astfel să facă aprecieri şi presupuneri.

(…) Organele fiscale au refuzat efectuarea unui examen de evaluare a intenţiei particularului de a desfăşura o activitate economică, aspect care atrage deductibilitatea TVA, în cuprinsul RIF-ului făcându-se referire repetată, într-o manieră total eronată, la nefezabilitatea proiectului minier derulat de reclamantă, refuzând practic să recunoască distincţia impusă de lege între intenţie şi utilizare efectivă, în condiţiile în care reclamanta şi-a demonstrat intenţia şi disponibilitatea de a derula proiectul minier”, au precizat reprezentanţii RMGC în acţiune, potrivit motivării instanţei de la Curtea de Apel.

18 inspecţii anterioare cu acelaşi obiect

Judecătorul a luat în considerare că nu asemenea act administrativ va putea fi suspendat din executarea sa numai în situaţia în care vor fi îndeplinite cumulativ două condiţii: existenţa unui caz bine justificat şi necesitatea evitării unei pagube iminente ireparabile sau dificil de reparat. ”Îndoiala decurge, în mod evident, din lipsa de coerenţă a administraţiei fiscale, care, în urma efectuării a 18 inspecţii fiscale anterioare având acelaşi obiect, în perioada 2007-2011, finalizate cu emiterea unui număr de 23 de rapoarte de inspecţie fiscală în cadrul cărora a fost acceptată deductibilitatea TVA aferentă serviciilor de publicitate şi a campaniilor media, a înţeles să îşi schimbe abordarea în privinţa conduitei convergente şi constantă manifestată de reclamantă, în contextul în care, în esenţă, acest comportament nu a suferit modificări din punct de vedere managerial, derulându-se în carul unor angajamente asumate încă din perioada 2007-2011.

Or, o asemenea schimbare bruscă şi nefundamentată a conduitei organelor fiscale este de natură a pune contribuabilul în imposibilitatea de a-şi orienta comportamentul fiscal într-o manieră specifică principiului bunei credinţe care trebuie să caracterizeze relaţiile dintre contribuabili şi organele fiscale, în scopul realizării cerinţelor legii, contribuind astfel la încălcarea principiului certitudinii juridice”, se precizează în document cu referire la prima condiţie invocată de magistrat.

Disponibil de 2,6 milioane de lei în conturile RMGC

În continuare, instanţa a reţinut că punerea în executare a unei obligaţii fiscale într-un cuantum atât de mare va bloca activitatea sa, fondurile băneşti de care dispune, respectiv disponibil în cuantum de 2.607.751 lei, fiind insuficiente pentru acoperirea creanţei, astfel că este de natură să mărească de zece ori întinderea debitelor curente.

”Şi din acest unghi de vedere este oportun ca actul administrativ să nu îşi producă efectele temporar asupra reclamantei, până la clarificarea aspectelor de legalitate şi oportunitate ce trebuie să caracterizeze actele emise de autorităţile administraţiei publice, prin punerea în balanţă a interesului social cu cel personal, preeminenţa unuia dintre acestea fiind subsumată principiului legalităţii. Curtea constată că executarea actului de impunere este de natură să plaseze reclamanta în imposibilitatea onorării angajamentelor financiare faţă de partenerii contractuali, care ar atrage insolvenţa reclamantei, precum şi faţă de cei 29 de angajaţi ale căror atribuţii se rezumă, în principal la îndeplinirea obligaţiilor rezultate din calitatea reclamantei de titular al unei licenţe de concesiune pentru exploatare, impuse de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în sfera conservării şi securităţii unor lucrări miniere din categoria monumentelor istorice”, susţine judecătorul cu referire la cea de-a doua condiţie. Decizia a fost pronunţată în octombrie 2017, dar motivarea instanţei a fost finalizată în februarie 2018.

Proiectul minier de la Roşia Montană este blocat de mai mulţi ani şi face obiectul unui diferend comercial între compania Gabriel Resources şi Statul Român la tribunalul Băncii Mondiale pentru soluţionarea conflictelor de la Washington. Compania canadiană solicită despăgubiri de până la 4 miliarde de dolari pentru refuzul autorităţilor române de autoriza proiectul Roşia Montană.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI