Cazurile grave de cancer, tot mai numeroase în România. Managerul Institutului Național de Pneumoftiziologie atrage atenția la semnele precoce

Cazurile grave de cancer, tot mai numeroase în România. Managerul Institutului Național de Pneumoftiziologie atrage atenția la semnele precoce

Cazurile de cancer ne-au ajuns din urmă, mai ales bronhopulmonar, neadiagnosticate din cauza pandemiei, iar un raport al Uniunii Europene estimează numărul acestor bolnavi la un milion. Doctorul Beatrice Mahler, managerul Institutului Național de Pneumoftiziologie „Prof.dr. Marius Nasta” din București, a explicat faptul că în instituția pe care o conduce, în cursul acestui an au fost internați numai pacienți cu cancere în stadiul III sau IV, subliniind că „N-am văzut un cancer în stadiul II deloc”.

Pandemia de COVID-19 a făcut și mai dificilă situația pacienților oncologici. În ultimii doi ani, accesul în spitale a fost restricționat, la fel și cel la tratamente și servicii, iar posibilitățile de diagnosticare precoce au scăzut. Acum, pacienți cu cancer nediagnosticați în ultimii doi ani au ajuns la spital, mulți dintre ei în stare gravă, scrie adevarul.ro.

„90% dintre internați sunt cu cancer”

La Institutul Național de Pneumoftiziologie „Prof.dr. Marius Nasta” din București, de exemplu – unul dintre spitalele de primă linie împotriva pandemiei de COVID-19 –, dintre pacienții internați acum la pat, 90% sunt cu cancer pulmonar și 10% sunt cu fibroză pulmonară, spune dr. Beatrice Mahler, medic primar pneumolog, managerului instituției sanitare. „Problema pe care o avem în acest moment la nivelul Institutului este numărul mare de pacienți care vin cu forme foarte severe. De săptămâna trecută suntem blocați cu Terapia Intensivă non-COVID. Pur și simplu, nu avem loc unde să punem pacienții care se degradează, așa că ventilația la acești pacienți o începem pe secție. Sunt și cazuri de pacienți intubați cu tuberculoză, sunt și cancere, dar sunt și pacienți cu acutizări în cadrul bolilor cronice pe care le au și care au nevoie de Terapie Intensivă. Sperăm să depunem în această săptămână documentele la DSP pentru că nu mai putem să ținem, de exemplu, șase paturi pentru COVID-19 în TI din care 1 este ocupat și va trebui să modificăm raportul și să creștem numărul de paturi de TI non-COVID. Pentru că presiunea pe non-COVID este foarte mare, față de presiunea care este pe COVID în acest moment”, adaugă managerul.

„Ajung cu metastaze”

Bolnavii de cancer, mai spune dr. Mahler, ajung în ultimele stadii de boală: „Ajung cu metastaze. Ajung cu forme de cancer care nu mai pot beneficia decât de diagnostic și apoi de tratament paliativ. Cancere în stadiul IV sau III, adică. N-am mai văzut un cancer de stadiul II deloc anul acesta”.

Pandemia este doar unul dintre factorii care au dus la această situație, punctează managerul: „Este vorba despre factori cumulați: oamenii au mers la medic doar când au avut o boală acută. Noi am educat populația în acești doi ani să meargă doar în caz de boală acută: dacă tușesc rău, dacă au febră, dacă le curge nasul, dacă îi doare capul. Oamenii au reținut acest mesaj și semnele cronice de boală care se instalează treptat – de exemplu, că obosești parcă la efort, că parcă ai început să tușești un pic mai mult, dar merge, încă poți să tragi de tine, ai mai slăbit câteva kilograme – nu mai sunt sesizate. „Pentru că nu a fost educat să se gândească că toate aceste simptome ar putea să creeze un tablou care să însemne mai mult decât atât. Lipsește educația anterioară pentru că nu a fost prioritară, iar acum oamenii vin la doctor doar în urgență. Săptămâna trecută am avut la camera de gardă un pacient cu diagnostic de cancer în stadiul IV care mi-a spus că în ultima perioadă i s-a părut greu să mai poată urca un etaj la casa în care locuiește, dar că stă așa de vreo 6 luni. S-a gândit că nu e nicio problemă și că la 60 de ani trebuie să fie normal să nu mai poți urca un etaj. Ei bine, nu este normal. Oamenii trebuie să înțeleagă că intoleranța la efort trebuie să-l oblige să ajungă în cabinetul unui medic”, insistă medicul.

„E nevoie de o lună minimum pentru a fi diagnosticat”

Chiar dacă lista de așteptare la spitalizarea de zi este întinsă pe două luni – managerul spune că instituția are locuri pentru toți pacienții care au nevoie să fie văzuți și diagnosticați: „Nu-mi doresc să transmit un mesaj de genul: e plin la Nasta! E plin în Terapie Intensivă pentru că vin în stare foarte gravă, dar cine sună, poate să facă o programare în timp rezonabil ca să beneficieze de un consult și de un diagnostic cât se poate de repede. Și Nasta nu e singurul spital, nu cred că doar la noi este această problemă”, punctează medicul.

Este anormal să mergem către oncologie doar cu pacienți pentru care nu se mai poate face aproape nimic, subliniază Beatrice Mahler. „Din momentul în care ajunge în cabinetul mediului pneumolog în cea mai mare viteză posibilă, ca timp de lucru al probelor în laborator vreau să spun, un pacient cu cancer are nevoie de o lună minimum pentru a fi diagnosticat. Pentru că durează ca probele să fie lucrate, până la imunohistochimie. Deci, pacientul oricum are de așteptat și dacă el amână foarte mult momentul prezentării la medic, când se internează nu mai poți să-i faci nimic. Și, pe bună dreptate, familia spune: «Păi, l-am adus». Și noi trebuie să le spunem: pacientul este atât de bolnav încât să-i fac bronhoscopie pentru diagnostic, în acest moment, poate fi periculos pentru el. Pentru că organismul lui nu mai poate să suporte nimic. Este ultimul stadiu de boală”, atrage atenția medicul.

Care este situația la Colentina

La Spitalul clinic Colentina, cel mai mare spital pentru bolnavii cronic din Capitală, spital suport COVID pe durata pandemiei, lungimea listelor de operații este controlabilă, spune dr. Bogdan Ioan Furtună, manager interimar. „În sensul că programările se întind până aproape de finalul lunii septembrie, conform graficului de bloc operator. Nu avem liste care să se întindă până în lunile noiembrie-decembrie să putem spune că nu sunt locuri. Până acum, listele nu au fost mai lungi de o lună, o lună și ceva. Pentru că și programările le facem și în funcție de tratamentul chimioterapic, tratamentul radioterapic, în funcție de cum se termină cura. Am fi într-o situație de criză dacă listele ar fi fost întinse pe două luni și jumătate-trei și programul blocului operator ar fi fost fără timp de respiro”, mai spune dr. Furtună.

Potrivit unui raport al UE, circa un milion de pacienți oncologici nu au putut fi diagnosticați din cauza pandemiei de COVID-19. În România, anul acesta a fost lansat Planul național anti-cancer, parte a unui demers european, care are însă nevoie de o legislație aprobată pentru a produce efecte.

150 de decese pe zi provocate de cancer ar fi avut România în perioada pandemiei, potrivit asociațiilor pacienților cu cancer.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---