Actualitate

Caz unic în lume. Prin noul Cod Administrativ, Statul își încurajează proprii cetățeni să utilizeze o altă limbă în paralel cu limba oficială de stat

Unirea Ziarul

Publicat

în

Caz unic în lume. Prin noul Cod Administrativ, Statul își încurajează proprii cetățeni să utilizeze o altă limbă în paralel cu limba oficială de stat

Noul Cod administrativ, adoptat de Guvernul Viorica Dăncilă, obligă autoritățile să implementeze niște măsuri unice în lume. Prin acestea, Statul însuși acționează împotriva limbii oficiale de stat.

Petrecerea Divorțaților

Noul Cod administrativ, adoptat de Guvernul Viorica Dăncilă prin ordonanță de urgență, obligă autoritățile publice locale și deconcentratele să pună la dispoziția cetățenilor formulare tipizate în format bilingv, respectiv în limba română și în limba minorității naționale.

În acest mod, Statul își încurajează proprii cetățeni să utilizeze o altă limbă în paralel cu limba oficială de stat în raporturile cu instituțiile publice, lucru unic în lume, scrie jurnalistul Dan Tănasă.

Noul Cod administrativ adoptat de Guvernul PSD-ALDE prin ordonanță de urgență obligă primăriile și consiliile județene să pună la dispoziția cetățenilor formulare bilingve. Această obligație cade și în sarcina deconcentratelor, care reprezintă administrația publică centrală a statului român.

Această prevedere a Codului administrativ reprezintă în fapt o oficializare a peste 20 de limbi minoritare în administrația publică locală și centrală a statului român. Este vorba de 20 de limbi minoritare pentru că România s-a angajat prin tratate internaționale să protejeze 20 de limbi minoritare pe teritoriul său.

Astfel, prin adoptarea Legii nr. 282/2007 pentru ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992, România s-a angajat să protejeze un număr de 20 de limbi minoritare pe teritoriul său, respectiv: limba albaneză, limba armeană, limba bulgară, limba cehă, limba croată, limba germană, limba greacă, limba italiană, limba idiş, limba macedoneană, limba maghiară, limba poloneză, limba romani, limba rusă, limba ruteană, limba sârbă, limba slovacă, limba tătară, limba turcă și limba ucraineană.

Iar noul Cod administrativ conține o prevedere care practic introduce toate aceste limbi, unele imediat iar altele cu posibilitatea de a fi introduse, în sistemul administrativ românesc, atât la nivel local, al primăriilor și consiliilor județene, cât și la nivel central, al deconcentratelor.

sursa: evz.ro


Secțiune Știri sub articolul principal



Știri recente din categoria Actualitate

Actualitate

Fabricile de armament din Cugir, vizate de planul de reorganizare a ROMARM într-un holding industrial integrat: Consultare publică lansată

Ioana Oprean

Publicat

în

Fabricile de armament din Cugir, vizate de planul de reorganizare a ROMARM într-un holding industrial integrat: Consultare publică lansată Ministerul Economiei propune reorganizarea ROMARM într-un holding industrial integrat, cu fabricile grupate pe domenii de activitate și o conducere menită să reducă influența politică. Reforma ar putea avea implicații importante pentru unitățile de producție din Cugir, […]

Citește mai mult

Actualitate

Care este prognoza meteo pentru iarna 2026-2027 în România: Regiunile care vor avea mai multă zăpadă. Când ar putea apărea cele mai importante episoade de ninsoare

Ioana Oprean

Publicat

în

Care este prognoza meteo pentru iarna 2026-2027 în România: Regiunile care vor avea mai multă zăpadă. Când ar putea apărea cele mai importante episoade de ninsoare Cele mai recente date meteorologice sezoniere indică o iarnă 2026-2027 cu ninsori peste medie în sudul și centrul Statelor Unite și cantități mai mici de zăpadă în nordul țării, […]

Citește mai mult

Actualitate

Cerealele din Ucraina, un „cartof” încins: Fermierii români cer prioritate la exporturi

Ioana Oprean

Publicat

în

Cerealele din Ucraina, un „cartof” încins: Fermierii români cer prioritate la exporturi Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, solicită României și celorlalte state vecine să faciliteze tranzitul cerealelor ucrainene către piețele externe. În replică, fermierii români cer ca interesele producătorilor autohtoni să fie puse pe primul plan, iar exporturile naționale să beneficieze de prioritate în fața mărfurilor […]

Citește mai mult