Caz unic în lume. Prin noul Cod Administrativ, Statul își încurajează proprii cetățeni să utilizeze o altă limbă în paralel cu limba oficială de stat
Caz unic în lume. Prin noul Cod Administrativ, Statul își încurajează proprii cetățeni să utilizeze o altă limbă în paralel cu limba oficială de stat
Noul Cod administrativ, adoptat de Guvernul Viorica Dăncilă, obligă autoritățile să implementeze niște măsuri unice în lume. Prin acestea, Statul însuși acționează împotriva limbii oficiale de stat.
Noul Cod administrativ, adoptat de Guvernul Viorica Dăncilă prin ordonanță de urgență, obligă autoritățile publice locale și deconcentratele să pună la dispoziția cetățenilor formulare tipizate în format bilingv, respectiv în limba română și în limba minorității naționale.
În acest mod, Statul își încurajează proprii cetățeni să utilizeze o altă limbă în paralel cu limba oficială de stat în raporturile cu instituțiile publice, lucru unic în lume, scrie jurnalistul Dan Tănasă.
Noul Cod administrativ adoptat de Guvernul PSD-ALDE prin ordonanță de urgență obligă primăriile și consiliile județene să pună la dispoziția cetățenilor formulare bilingve. Această obligație cade și în sarcina deconcentratelor, care reprezintă administrația publică centrală a statului român.
Această prevedere a Codului administrativ reprezintă în fapt o oficializare a peste 20 de limbi minoritare în administrația publică locală și centrală a statului român. Este vorba de 20 de limbi minoritare pentru că România s-a angajat prin tratate internaționale să protejeze 20 de limbi minoritare pe teritoriul său.
Astfel, prin adoptarea Legii nr. 282/2007 pentru ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992, România s-a angajat să protejeze un număr de 20 de limbi minoritare pe teritoriul său, respectiv: limba albaneză, limba armeană, limba bulgară, limba cehă, limba croată, limba germană, limba greacă, limba italiană, limba idiş, limba macedoneană, limba maghiară, limba poloneză, limba romani, limba rusă, limba ruteană, limba sârbă, limba slovacă, limba tătară, limba turcă și limba ucraineană.
Iar noul Cod administrativ conține o prevedere care practic introduce toate aceste limbi, unele imediat iar altele cu posibilitatea de a fi introduse, în sistemul administrativ românesc, atât la nivel local, al primăriilor și consiliilor județene, cât și la nivel central, al deconcentratelor.
sursa: evz.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Ce este indemnizația pentru tineri: Cine poate primi 3.170 de lei lunar de la stat în 2026 și ce condiții trebuie să îndeplinească
Ce este indemnizația pentru tineri: Cine poate primi 3.170 de lei lunar de la stat în 2026 și ce condiții trebuie să îndeplinească Tinerii din România care au ieșit din sistemul de protecție specială pot beneficia de o indemnizație lunară până la împlinirea vârstei de 26 de ani, dacă dovedesc că urmează o formă de […]
La muncă și după ieșirea la pensie: Câți români sunt dispuși în 2026 să facă asta 42% dintre angajații români cu vârsta de cel puțin 55 de ani sunt dispuși să își continue activitatea profesională și după atingerea vârstei legale de pensionare, peste media europeană de 32%, potrivit unui studiu realizat de compania de soluții […]
Pensia de urmaș după decesul soțului sau soției în 2026: Cine are dreptul, ce condiții trebuie îndeplinite și cum se calculează
Pensia de urmaș după decesul soțului sau soției în 2026: Cine are dreptul, ce condiții trebuie îndeplinite și cum se calculează Soțul sau soția rămasă în viață poate beneficia de pensie de urmaș în anumite condiții prevăzute de lege, iar cuantumul acesteia depinde de drepturile de pensie ale persoanei decedate și de numărul urmașilor eligibili. […]
