Caz unic în lume. Prin noul Cod Administrativ, Statul își încurajează proprii cetățeni să utilizeze o altă limbă în paralel cu limba oficială de stat
Caz unic în lume. Prin noul Cod Administrativ, Statul își încurajează proprii cetățeni să utilizeze o altă limbă în paralel cu limba oficială de stat
Noul Cod administrativ, adoptat de Guvernul Viorica Dăncilă, obligă autoritățile să implementeze niște măsuri unice în lume. Prin acestea, Statul însuși acționează împotriva limbii oficiale de stat.
Noul Cod administrativ, adoptat de Guvernul Viorica Dăncilă prin ordonanță de urgență, obligă autoritățile publice locale și deconcentratele să pună la dispoziția cetățenilor formulare tipizate în format bilingv, respectiv în limba română și în limba minorității naționale.
În acest mod, Statul își încurajează proprii cetățeni să utilizeze o altă limbă în paralel cu limba oficială de stat în raporturile cu instituțiile publice, lucru unic în lume, scrie jurnalistul Dan Tănasă.
Noul Cod administrativ adoptat de Guvernul PSD-ALDE prin ordonanță de urgență obligă primăriile și consiliile județene să pună la dispoziția cetățenilor formulare bilingve. Această obligație cade și în sarcina deconcentratelor, care reprezintă administrația publică centrală a statului român.
Această prevedere a Codului administrativ reprezintă în fapt o oficializare a peste 20 de limbi minoritare în administrația publică locală și centrală a statului român. Este vorba de 20 de limbi minoritare pentru că România s-a angajat prin tratate internaționale să protejeze 20 de limbi minoritare pe teritoriul său.
Astfel, prin adoptarea Legii nr. 282/2007 pentru ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992, România s-a angajat să protejeze un număr de 20 de limbi minoritare pe teritoriul său, respectiv: limba albaneză, limba armeană, limba bulgară, limba cehă, limba croată, limba germană, limba greacă, limba italiană, limba idiş, limba macedoneană, limba maghiară, limba poloneză, limba romani, limba rusă, limba ruteană, limba sârbă, limba slovacă, limba tătară, limba turcă și limba ucraineană.
Iar noul Cod administrativ conține o prevedere care practic introduce toate aceste limbi, unele imediat iar altele cu posibilitatea de a fi introduse, în sistemul administrativ românesc, atât la nivel local, al primăriilor și consiliilor județene, cât și la nivel central, al deconcentratelor.
sursa: evz.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Care este sporul care poate conta în 2026 la stabilirea punctajului pentru pensie. Primele și orele suplimentare pot conta și ele
Care este sporul care poate conta în 2026 la stabilirea punctajului pentru pensie. Primele și orele suplimentare pot conta și ele Sporul de vechime poate conta în 2026 la stabilirea punctajului pentru pensie, în special în cazul românilor care au lucrat înainte de aprilie 2001, însă modul în care acesta este valorificat diferă în funcție […]
Când sunt Moșii de toamnă în 2026: Zi rânduită pentru pomenirea celor trecuți la cele veșnice. Ce alimente se pun în pachetele de pomană pentru Sâmbăta Morților
Când sunt Moșii de toamnă în 2026: Zi rânduită pentru pomenirea celor trecuți la cele veșnice. Ce alimente se pun în pachetele de pomană pentru Sâmbăta Morților Moșii de toamnă în 2026 sunt prăznuiți sâmbătă, 7 noiembrie, fiind o zi rânduită pentru pomenirea celor trecuți la cele veșnice. Sărbătoarea face parte din calendarul zilelor dedicate […]
Românii pot produce acasă până la 200 de litri de țuică sau pălincă fără să plătească accize: Băutura nu poate fi vândută și trebuie să fie obținută din fructele produse în gospodărie
Românii pot produce acasă până la 200 de litri de țuică sau pălincă fără să plătească accize: Băutura nu poate fi vândută și trebuie să fie obținută din fructele produse în gospodărie Gospodăriile din România înscrise în Registrul agricol beneficiază de scutirea de la plata accizelor pentru cel mult 200 de litri de băuturi alcoolice […]
