Câți km de autostrăzi trebuiau construiți până 1989. Planul exista de dinaintea celui de-Al Doilea Război Mondial
La sfârșitul anilor 80, România trebuia să aibă 3.200 de kilometri de autostradă, însă în anul 2019 țara noastră are mai puțin de 1.000 de km.
Ceea ce este aproape de necrezut astăzi când ne uităm pe harta rutieră a ţării, autostrada Bucureşti-Piteşti era parte a unui plan gândit înainte de al doilea război mondial. Pentru autostrada Bucureşti-Piteşti, comuniştii lui Ceauşescu au folosit 450.000 de tone de asfalt.
Primii 95 de kilometri au fost inauguraţi 1973. “Autostrada Bucureşti a reprezentat un pas uriaş în dezvoltarea infrastructurii României şi a însemnat enorm pentru Uzinele Dacia şi pentru judeţul Argeş. Obiectivul, luat în calcul în contextul unui plan mult mai măreţ şi care, la 1969, făcea parte din ceea ce, acum, se cheamă Coridorul IV de Transport Pan-European, n-a fost însă doar meritul «Epocii de aur».
România avea încă dinaintea Celui de-Al Doilea Război Mondial un plan de autostrăzi. Existau încă din perioada interbelică proiecte de infrastructură, puse mai târziu în practică de Nicolae Ceauşescu, cu sau fără o contribuţie la îmbunătăţirea lor. Un caz similar este Hidrocentrala de la Porţile de Fier, realizată în anii comunismului după un proiect ministerial gândit între cele două războaie mondiale.
Practic, aceste realizări în domeniul infrastructurii au fost înfăptuite după planuri existente dinainte de 1939”, explica, pentru „Adevărul“, sociologul conf. univ. dr. Constantin Augustus Bărbulescu, decanul Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane din cadrul Universităţii din Piteşti. O ilustraţie de arhivă din revista Flacăra dovedeşte că harta autostrăzilor României din 1968, în viziunea lui Nicolae Ceauşescu, se suprapune perfect peste proiectul coridorului IV pan-european, încă nefinalizat nici la aproape şase decenii distanţă. Acesta urma să lege Europa Occidentală de Orient.
Proiectele originale din epoca Ceauşescu prevedeau rute care coincid nu doar cu coridoarele IV şi IX de autostrăzi, încă de actualitate, ci şi cu Autostrada Transilvania. De asemenea, pe hartă figura şi un traseu inedit: autostrada Oltenia-Litoral, care traversa sudul ţării, de la Vama Veche, până la Constanţa, Bucureşti, Craiova, Drobeta Turnu Severin şi Timişoara.
Din cei 3.200 km promişi, până la Revoluţie, regimul lui Nicolae Ceauşescu a finalizat doar 113 km de autostradă, 96 km pe ruta Bucureşti-Piteşti şi 17 km pe ruta Feteşti-Cernavodă.
Traseele europene importante s-au stabilit în 1972, atunci când a fost semnat acordul TIR, iar România lui Nicolae Ceauşescu a semnat acest acord, mai ales că pe teritoriul ţării noastre a fost trasat unul din cele mai importante culoare europene – IV, sau actul TEN –T. Era vorba de traseul prin care Europa Occidentală era legată de Orient, iar, la acea oră, cei mai mari transportatori de marfă din Europa de Est care aveau nevoie de infrastructură erau turcii.
Sursa: capital.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Actualitate
PENSII 2025 | Pensionarea pe caz de boală: Afecțiunile acceptate oficial și cum se calculează pensia de invaliditate
PENSII 2025 | Pensionarea pe caz de boală: Afecțiunile acceptate oficial și cum se calculează pensia de invaliditate Sistemul public de pensii din România prevede ca în 2025 persoanele a căror capacitate de muncă este semnificativ redusă din cauza unor afecțiuni medicale să beneficieze de pensia de invaliditate. Această formă de protecție socială este reglementată […]
Șoferii și curierii din aplicații au acum propriul sindicat: Mai multă protecție, negocieri și drepturi garantate
Șoferii și curierii din aplicații au acum propriul sindicat: Mai multă protecție, negocieri și drepturi garantate A fost lansat Sindicatul Lucrătorilor de pe Platforme Digitale, prima organizație națională pentru șoferii și curierii care fac bani prin aplicații de ridesharing sau livrări. Scopul e să le protejeze drepturile și să le facă viața mai ușoară în […]
România trece la un nou sistem de control la graniță: Din octombrie, date biometrice și înregistrare electronică pentru călători din afara UE
România trece la un nou sistem de control la graniță: Din octombrie, date biometrice și înregistrare electronică pentru călători din afara UE Poliția de Frontieră anunță că, începând cu 12 octombrie 2025, România va introduce treptat Sistemul de Intrare/Ieșire (EES), la fel ca toate statele din Uniunea Europeană. Practic, dispare ștampila clasică din pașaport și […]