Actualitate

Câți km de autostrăzi trebuiau construiți până 1989. Planul exista de dinaintea celui de-Al Doilea Război Mondial

Ioana Oprean

Publicat

în

La sfârșitul anilor 80, România trebuia să aibă 3.200 de kilometri de autostradă, însă în anul 2019 țara noastră are mai puțin de 1.000 de km.

Petrecerea Divorțaților

Ceea ce este aproape de necrezut astăzi când ne uităm pe harta rutieră a ţării, autostrada Bucureşti-Piteşti era parte a unui plan gândit înainte de al doilea război mondial. Pentru autostrada Bucureşti-Piteşti, comuniştii lui Ceauşescu au folosit 450.000 de tone de asfalt.

Primii 95 de kilometri au fost inauguraţi 1973. “Autostrada Bucureşti a reprezentat un pas uriaş în dezvoltarea infrastructurii României şi a însemnat enorm pentru Uzinele Dacia şi pentru judeţul Argeş. Obiectivul, luat în calcul în contextul unui plan mult mai măreţ şi care, la 1969, făcea parte din ceea ce, acum, se cheamă Coridorul IV de Transport Pan-European, n-a fost însă doar meritul «Epocii de aur».

România avea încă dinaintea Celui de-Al Doilea Război Mondial un plan de autostrăzi. Existau încă din perioada interbelică proiecte de infrastructură, puse mai târziu în practică de Nicolae Ceauşescu, cu sau fără o contribuţie la îmbunătăţirea lor. Un caz similar este Hidrocentrala de la Porţile de Fier, realizată în anii comunismului după un proiect ministerial gândit între cele două războaie mondiale.

Practic, aceste realizări în domeniul infrastructurii au fost înfăptuite după planuri existente dinainte de 1939”, explica, pentru „Adevărul“, sociologul conf. univ. dr. Constantin Augustus Bărbulescu, decanul Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane din cadrul Universităţii din Piteşti. O ilustraţie de arhivă din revista Flacăra dovedeşte că harta autostrăzilor României din 1968, în viziunea lui Nicolae Ceauşescu, se suprapune perfect peste proiectul coridorului IV pan-european, încă nefinalizat nici la aproape şase decenii distanţă. Acesta urma să lege Europa Occidentală de Orient.

Proiectele originale din epoca Ceauşescu prevedeau rute care coincid nu doar cu coridoarele IV şi IX de autostrăzi, încă de actualitate, ci şi cu Autostrada Transilvania. De asemenea, pe hartă figura şi un traseu inedit: autostrada Oltenia-Litoral, care traversa sudul ţării, de la Vama Veche, până la Constanţa, Bucureşti, Craiova, Drobeta Turnu Severin şi Timişoara.

Din cei 3.200 km promişi, până la Revoluţie, regimul lui Nicolae Ceauşescu a finalizat doar 113 km de autostradă, 96 km pe ruta Bucureşti-Piteşti şi 17 km pe ruta Feteşti-Cernavodă.

Traseele europene importante s-au stabilit în 1972, atunci când a fost semnat acordul TIR, iar România lui Nicolae Ceauşescu a semnat acest acord, mai ales că pe teritoriul ţării noastre a fost trasat unul din cele mai importante culoare europene – IV, sau actul TEN –T. Era vorba de traseul prin care Europa Occidentală era legată de Orient, iar, la acea oră, cei mai mari transportatori de marfă din Europa de Est care aveau nevoie de infrastructură erau turcii.

Sursa: capital.ro


Secțiune Știri sub articolul principal



Știri recente din categoria Actualitate

Actualitate

Foto | De pe apă, pe cer: Aeronava „Ivan Patzaichin”, zbor inaugural la Chișinău, cu familia marelui campion la bord

Ioana Oprean

Publicat

în

De pe apă, pe cer: Aeronava „Ivan Patzaichin”, zbor inaugural la Chișinău, cu familia marelui campion la bord Numele lui Ivan Patzaichin a ajuns din nou deasupra apelor, de această dată nu într-o canoe, ci la bordul unui Boeing 737 MAX 8 al companiei TAROM. Aeronava care poartă numele marelui campion și-a efectuat primul zbor […]

Citește mai mult

Actualitate

Cum poți strânge cartofii la timp în octombrie, când riscul de îngheț este amenințător: Opt strategii pe care fermierii le iau în calcul

Bogdan Ilea

Publicat

în

Cum poți strânge cartofii la timp când octombrie, când riscul de îngheț este amenințător: Opt strategii pe care fermierii le iau în calcul Ploile de toamnă, temperaturile scăzute și riscul de îngheț transformă recolta târzie într-o cursă contra cronometru. Iată ce recomandă practica agricolă.  Octombrie este luna în care mulți cultivatori de cartofi, de la […]

Citește mai mult

Actualitate

Anii de studii universitare și postuniversitare în străinătate se iau în calcul la pensie în România în 2026? Ce spune legea despre anii de facultate, master și doctorat

Ioana Oprean

Publicat

în

Anii de studii universitare și postuniversitare în străinătate se iau în calcul la pensie în România în 2026? Ce spune legea despre anii de facultate, master și doctorat Pentru sute de mii de români care au urmat, după 1989, studii universitare și postuniversitare în străinătate, perioada petrecută la facultate, master sau doctorat poate fi valorificată […]

Citește mai mult