Alegeri parlamentare 2016: Românii din străinătate pot vota, în premieră, prin corespondență. Buletinele de vot au fost trimise deja prin Poștă

Românii din străinătate pot vota prin corespondență la alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, această modalitate de exprimare a votului fiind o premieră în procesul electoral din România.

Potrivit Agerpres, în diaspora a început deja votul, deoarece cetățenii români cu reședința sau domiciliul în străinatate și care s-au înscris în Registrul electoral au primit buletinele de vot prin Poșta Română și, astfel, ei pot să voteze la alegerile parlamentare. Plicurile cu voturile prin corespondență se centralizează la Biroul Electoral de Circumscripție 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării.

Poșta Română a anunțat că cele mai multe buletine de vot sunt expediate către alegători români din Spania (2.794), Italia (1.228) și Republica Moldova (880). Topul țărilor cu cei mai mulți alegători prin intermediul votului prin corespondență este completat de Germania (618), urmată de Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord (594), Franța (561), Elveția (237), Austria (250), SUA (226), Danemarca (169), Canada (162) și Australia (115).

Românii din diaspora care au optat să voteze prin corespondență primesc prin Poșta Română următoarele documente necesare votării: un plic exterior autoadresat, un plic interior, un autocolant cu mențiunea „votat”, certificatul de alegător, buletinul de vot prin corespondență și instrucțiuni privind exercitarea dreptului de vot. Potrivit legii, Poșta Română asigură trimiterea documentelor către alegători până cel târziu cu 30 de zile înaintea datei alegerilor.

Autoritatea Electorală Permanentă a informat, pe 8 noiembrie, că există 8.889 de cereri de vot prin corespondență ale cetățenilor români din străinătate. Românii din diaspora s-au putut înscrie în Registrul electoral până în data de 14 septembrie și au avut posibilitatea de a opta fie pentru a-și exercita votul prin corespondență, fie pentru a solicita înființarea unei secții de votare în localitatea de reședință.

Numărul total al alegătorilor români înscriși în Registrul electoral, inclusiv cetățenii care vor împlini 18 ani până la data de 11 decembrie, este de 18.906.721, iar numărul total de alegători cu domiciliul sau reședința în țară este de 18.297.431, aceste informații fiind valabile la data de 8 noiembrie.

Legea privind votul prin corespondență a fost adoptată de Parlament în octombrie 2015 și ulterior a fost contestată la Curtea Constituțională de Grupul parlamentar al ALDE de la Senat, alături de grupul UDMR, senatori de la UNPR și PSD, precum și un senator independent. Contestatarii legii susțineau că aceasta este birocratică și îngreunează practic exercitarea votului de către românii din străinătate, că instituie privilegii pentru o anumită categorie de cetățeni.

Curtea Constituțională a stabilit că dispozițiile acestui act normativ sunt constituționale.

CCR a arătat că reglementarea votului prin corespondență pentru românii cu domiciliul sau reședința în străinătate a avut în vedere asigurarea unei participări cât mai ridicate a cetățenilor la procesul electoral și că facilitează dreptul de vot al acestora: „… legea analizată aduce o modificare de substanță în ceea ce privește exercitarea dreptului de vot, respectiv introduce sistemul votului prin corespondență, sistem care nu a mai fost aplicat în cadrul sistemului constituțional stabilit în anul 1991”.

Instanța constituțională a susținut că prin aplicarea votului prin corespondență numai în privința cetățenilor români cu domiciliului sau reședința în străinătate se asigură egalitatea materială între aceștia și cei cu domiciliul în țară: „… cele două categorii de cetățeni nu se află în aceeași situație de fapt pentru a li se aplica un tratament juridic analog sau identic. De altfel, o situație similară întâlnim în state precum Italia, Polonia sau Ungaria, unde, de principiu, votul prin corespondență este permis numai în situația în care cetățeanul nu locuiește în țară”.

Nu în ultimul rând, Curtea Constituțională a precizat că există un cadru normativ coerent pentru păstrarea secretului votului prin corespondență, astfel încât funcționarii statului care pun în aplicare mecanismul votului prin corespondență au reprezentarea clară a obligațiilor și responsabilităților care le revin atât din punct de vedere substanțial, cât și procedural.

Potrivit ministrului delegat pentru românii de pretutindeni, Maria Ligor, votul prin corespondență este marginal, în sensul că nu vor fi două milioane de cetățeni care să ceară acest tip de vot.

„Trebuie s-o spun și subliniez acest lucru — votul care nu este în persoană la secție peste tot în lume este marginal. Deci, nu vor veni două milioane de oameni sau nu vor face două milioane de oameni solicitare să voteze prin corespondență. Mai pe nicăieri nu se întâmplă lucrul acesta, cu atât mai mult cu cât este un sistem în cazul nostru cu totul nou”, a spus ministrul Ligor la o reuniune pe tema votului în diaspora.

sursa: Agerpres

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News