– Domnule primar, municipiul Alba Iulia este un mare şantier. Puteţi rezuma stadiul în care se află şantierele finanţate din fonduri europene?
– Alba Iulia este un şantier comandat de nevoile cetăţenilor, ale mediului de afaceri şi ale turiştilor. Nu există o reţetă perfectă pentru administrarea unui oraş însă noi am reuşit cu ceva timp în urmă să creionăm Planul Integrat de Dezvoltare Urbană, (PIDU) ca un document strategic după care să ghidăm transformarea în realitate a tuturor marilor proiecte necesare pentru dezvoltarea municipiului nostru. Acest document cuprinde toate proiectele pe care le-am gândit pornind de la nevoile pe care le-am identificat noi, dar mai ales de la sugestiile care ne-au venit din partea cetăţenilor. Multe dintre acestea nu rezolvă doar probleme de confort urban de acum, ci unele sunt esenţiale pentru dezvoltarea ulterioară a oraşului.
Dacă ar fi să caracterizez perioada scursă de la începutul implementării proiectelor până acum aş defini-o ca intensă şi eficientă. Cu excepţia unui singur proiect, cel de reabilitarea a DN1 la intrarea dinspre Cluj Napoca, cu podurile aferente, care este întârziat din cauza procedurilor de achiziţie, esenţiale, dar foarte anevoioase uneori, toate proiectele sunt în grafic sau chiar puţin în avans. Concret, în proiectul de modernizare a DN74 (intrarea dinspre Munţii Apuseni) lucrările sunt realizate în proporţie de 30 la sută, modernizarea centrului istoric – zona interioară a Cetăţii – 40 la sută, iar latura de vest prinde şi ea încet – încet contur, lucrările fiind aici realizate în proporţie de 15 procente. În ce priveşte reconstrucţia pasajului peste calea ferată de la Partoş a fost terminată montarea grinzilor noi şi dorim să impunem constructorului respectarea promisiunii că vom putea tranzita pasajul la sfârşitul lunii noiembrie. Asta va aduce traficul de tranzit dinspre sau înspre Deva şi Sibiu la normal ceea ce va economisi timpul şi nervii şoferilor. Din cele 24 de străzi a căror reabilitare este cuprinsă într-un alt proiect cu finanţare europeană, până la acest moment 12 au fost terminate.
După cum se poate observa avem o cadenţă mai mult decât onorabilă în realizarea proiectelor din PIDU. Aş vrea să reamintesc, deşi s-a mai anunţat, că primul proiect finalizat la nivelul întregii ţări în cadrul unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbană ne aparţine tot nouă, este vorba despre reabilitarea Căminului pentru Persoane Vârstnice. Şi tot la proiecte finalizate putem enumera reamenajarea şanţurilor Cetăţii, un proiect şi el contestat la vremea lui, dar care acum este apreciat la superlativ şi de albaiulieni şi de cei care ne vizitează.
Un proiect important finanţat tot din fonduri europene dar nu în cadrul PIDU, ci în cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu este cel privind extinderea şi modernizarea sistemului de preluare şi gestionare a apelor uzate. Proiectul a început în urmă cu aproape un an şi la finalizarea lui în 2013 Alba Iulia va avea canalizare în proporţie de 90 la sută. Acest procent este o realizare nu numai la nivelul României, ci şi comparativ cu multe state din Uniunea Europeană. Încercăm şi zic că şi reuşim, să corelăm lucrările din cadrul acestui proiect cu cele de infrastructură la care m-am referit deja.
Desigur că nu putem pretinde că toate acestea se nasc aşa, „fără chinuri”. Orice mare şantier aduce rezolvarea unei probleme, dar până la finalizare vine cu un cortegiu întreg de neplăceri. Toate însă dispar odată cu atingerea obiectivului. Vreau să profit de ocazia pe care mi-o oferiţi acum pentru a mulţumi tuturor albaiulienilor pentru înţelegerea şi răbdarea de care au dat şi dau dovadă. Există, din fericire tot mai estompate, voci, mai ales de politicieni, care nu văd decât partea neplăcută dar trecătoare a lucrurilor. Asta înţeleg ei din ceea ce înseamnă administrarea unui oraş: să nu faci nimic pentru că atunci nu deranjezi pe nimeni. Nu sunt ranchiunos aşa că-i aştept şi pe ei să se bucure de ceea ce se realizează acum.

– Există şi lucrări edilitare finanţate doar din bugetul local? Care sunt acestea?
– Avem multe asemenea şantiere, pentru că nu era normal să limităm lucrările pentru confortul albaiulienilor doar la proiectele pentru care avem finanţare europeană, considerând că celelalte probleme pot aştepta. În categoria lucrărilor finanţate strict de la bugetul local se încadrează modernizarea zonei din spatele blocurilor din piaţa Iuliu Maniu, modernizarea străzii Oborului şi reabilitarea zonei din spatele magazinului Unirea. Turnarea covorului asfaltic pe străzile Lipoveni şi Simion Balint precum şi asfaltarea curţii unde îşi are sediul Crucea Roşie, pe strada Bucureşti. O altă zonă importantă care a intrat în acest an în reabilitare este cea de pe strada Zorilor în spatele blocului „280”. Lista continuă cu reamenajarea cu parcări şi covor asfaltic nou a străzii Orizont în cartierul Ampoi II, cu consolidarea străzii Victoriei din Oarda şi multe altele.

– Muncă, muncă şi iar muncă! Dar pentru relaxare, cea a albaiulienilor pregătiţi ceva?
– Am pregătit şi am punctat proiectul cu numărul 10 pe lista proiectelor aprobate spre finanţare europeană în cadrul Programului Operaţional Regional. Mă refer la un proiect drag nouă, pentru care s-a muncit mult şi pentru finanţarea căruia a trebuit să aşteptăm lansarea apelului la proiecte care se potrivea temei noastre – amenajarea parcului dendrologic şi a zonei de agrement de pe Dealul Mamut. Acest proiect va diversifica oferta de petrecere a timpului liber în Alba Iulia prin cele 21 de hectare de parc dendrologic şi zonă de agrement dotată cu terenuri de sport, locuri de picnic, locuri de belvedere, alei pentru pietoni şi piste pentru buciclişti. Cu acest proiect reuşim la Alba Iulia combinarea a două forme importante de turism: turismul cultural şi ecoturismul. Creşterea numărului punctelor de interes oferite de Alba Iulia suntem siguri că va contribui la creşterea numărului turiştilor dar şi a duratei sejurului lor în Alba Iulia şi desigur ne aşteptăm ca aceştia să recomande Alba Iulia şi altora.
Am constatat în ultimul timp o creştere a numărului celor care folosesc bicicleta fie pentru deplasarea în oraş, fie ca mijloc de agrement. Pentru ei venim cu un nou proiect pe care l-am depus spre finanţare în cadrul Programului Operaţional Sectorial – Mediu în luna iulie 2011. El se află acum în evaluare dar sunt aproape sigur că vom obţine această finanţare. Prin implementarea acestui proiect vom ajunge să avem în Alba Iulia 40 de kilometri de piste de biciclete profesionist făcute. În acest proiect avem 19 kilometri de pistă de biciclete pe traseul DN1 pe podul peste râul Ampoi, apoi pe dig spre cartierul Orizont, apoi spre Miceşti şi de aici spre parcul de pe dealul Mamut. Observaţi că vom face astfel joncţiunea cu pistele de bicicletele despre care v-am spus că vor fi amenajate în cadrul proiectului privind zona de agrement de pe dealul Mamut, unde vor fi 10 km de piste. Restul până la 40 de km sunt daţi de cei 6 km de pistă din şanţurile Cetăţii, o pistă continuă odată cu terminarea decopertării laturii de Vest a Cetăţii, cei 2 km de pistă care vor fi amenajaţi pe DN 1 în cadrul proiectului de modernizare a intrări dinspre Cluj Napoca şi alţi 3 km de pistă ce vor fi amenajaţi pe DN 74 la intrarea în Alba Iulia dinspre Munţii Apuseni.

– Pentru că ne-am referit la agrement, puteţi să ne spuneţi care este situaţia lucrărilor la bazinul olimpic?
– Desigur! Dintr-o întârziere de alocare de fonduri de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, lucrările s-au oprit. Subliniez că această investiţie nu este a adminsitraţiei locale, ci a Companiei Naţionale de Investiţii. Noi însă, ca beneficiari am depus diligenţele necesare pentru deblocarea situaţiei şi fondurile necesare finalizării lucrărilor la acest obiectiv au fost alocate, astfel încât în scurt timp execuţia lucrărilor va fi reluată şi, sper, şi finalizată.
Am amintit de investiţii din fonduri guvernamentale, aşa că vreau să menţionez aici şi construcţia blocurilor ANL de pe strada Detunata. Constructorul ne-a dat asigurări că blocurile vor fi terminate în luna decembrie 2011, ceea ce este o veste bună pentru câteva zeci de familii de tineri.

– Este un subiect fierbinte absorbţia fondurilor europene. Puteţi face un calcul cum stă municipiul Alba Iulia? Cât la sută a absorbit efectiv din cât s-a contractat?
– Avem 20 de contracte de finanţare din fonduri europene semnate şi aflate în diferite stadii de implementare. Dintre acestea pe 19 contracte s-au făcut deja plăţi către executanţi. Din valoarea totală contractată, autorităţile de management ale diferitelor programe operaţionale în cadrul cărora sunt derulate proiectele ne-au rambursat cheltuieli efectuate în procent de aproape 30 la sută, mai exact 28,25 la sută. Dacă este să raportăm acest procent la gradul de absorbţie de la nivel naţional care este de circa 14 la sută, putem trage concluzia că ne-am făcut bine treaba.

– Cu absorbţia fondurilor europene staţi foarte bine. Sunteţi însă acuzat în ultima vreme că nu vă preocupă crearea de locuri de muncă. Ce spuneţi?
– Da, există astfel de acuzaţii că nu susţin investiţiile, că nu încurajez dezvoltarea economică a oraşului. Dar aceste proiecte despre care tot vorbim ce sunt? Pentru realizarea lor nu lucrează oameni? Asta nu înseamnă locuri de muncă? Ba, da sunt circa 1200 de locuri de muncă. Poate nu sunt toate nou create, dar în condiţii de criză economică şi menţinerea locurilor de muncă existente este un lucru foarte bun. Nu trebuie să fii economist ca să ştii asta! Trebuie doar să fii o persoană cu judecată sănătoasă! Proiectele noastre atrag în Alba Iulia circa 140 de milioane de euro ceea ce înseamnă de aproape cinci ori valoarea bugetului local pe un an de zile. Dincolo de aceste proiecte am creat Zona de Dezvoltare Economică unde compania Supremia a investit într-o nouă capacitate de producţie circa 9 milioane de euro şi a creat peste 170 de locuri de muncă. Sigur că criza economică a stopat planurile de extindere ale firmelor, dar asta nu este o situaţie imputabilă administraţiei locale!

A consemnat
Anca DINICĂ