Pastilele de gât, bombe de E-uri: InfoCons avertizează consumatorii ”să nu le mănânce ca pe bomboane”

De când a început sezonul virozelor, vânzările de pastile de supt pentru gât au explodat. O asociaţie de protecţie a consumatorilor a analizat toate aceste drajeuri de pe piaţă şi a constatat că aproape toate conţin E-uri şi cantităţi mari de zahăr. Aşa se face că mulţi ajung să ia pastilele ca „pe bomboane”.

Pastilele de supt conţin până la 6 E-uri, iar pe aproape 70% din etichete nu este menţionată cantitatea de zahăr, conform unui studiu realizat de InfoCons pe 31 de produse.

InfoCons: „Tot zahărul, toţi aditivii, coloranţii sunt adjuvanţi pentru a da: culoare, textură, gust, să fie dulce, să nu fie amar. Discutăm despre cumulul lor. Orice produs, într-o cantitate e medicament, în alta cantitate e aliment şi în alta e otravă. Găsim 6 e-uri într-un astfel de produs, 7 e-uri într-o pâine, 6-7 e-uri într-o margarină, 11-12 e-uri într-un salam şi la sfârşitul zilei ne trezim cu 100 de e-uri.”

În plus, în urma testelor, s-a constatat că o singură pastilă poate conţine chiar şi 1,5 grame de zahăr. Şi asta în condiţiile în care cantitatea zilnică recomandată de OMS este de 25g. Luate fără îndrumarea medicului, pacienţii care suferă de diabet ar putea avea probleme.

Recomandarea specialiştilor este ca înainte de a lua orice tip de pastilă, să citiţi eticheta şi prospectul. În plus, dacă le aveţi în casă de câteva luni, ar fi bine să aruncaţi o privire şi pe termenul de expirare.

Liliecii în perioada de hibernare: Parcul Național Apuseni găzduiește 23 din cele 32 de specii prezente în România

Liliecii sunt animale extrem de sensibile, de dimensiuni mici și greutate redusă (au lungimea corpului de 3,6-8 cm, având între 4-35 grame). Există câteva perioade din ciclul lor de viață anual în care sunt foarte vulnerabili, cel mai mic deranj punându-le viața în pericol. Iarna este una dintre cele mai sensibile perioade din viața liliecilor.

Liliecii din țara noastră se hrănesc numai cu insecte. Pentru că iarna nu găsesc insecte, aceștia sunt nevoiți ori să migreze spre zone mai calde, ori să hiberneze pentru a putea supraviețui iernii. Deși sunt animale aparent mobile, cele mai lungi distanțe de migrație cunoscute sunt de aproximativ 1000 km, însă majoritatea speciilor de lilieci sunt sedentare, distanța dintre adăposturile de iarnă și cele de vară fiind de maxim 400 km.

Majoritatea presiunilor și amenințărilor asupra speciilor de lilieci din Parcul Natural Apuseni apare în urma activităților antropice. Astfel, accesul neautorizat în peșteri și nerespectarea regulilor de vizitare în peșterile deschise publicului larg duc la deranjul ridicat al speciilor de chiroptere.

Liliecii se orientează cu ajutorul ecolocației, adică un mecanism pentru orientare și comunicare, cât și pentru a procura hrană. Un singur exemplar poate consuma până la 2.000 de insecte într-o singură noapte;

Adăposturile alese pentru hibernare sunt în general cele subterane (peșteri, galeriile de mină), însă liliecii au cerințe diferite pentru microclimatul și dimensiunea adăposturilor, în funcție de specie. Speciile cavernicole formează colonii mono sau heterospecifice, iar unele exemplare pot fi izolate de restul grupului

RNP Romsilva-Administratia Parcului Natural Apuseni R.A. administrează aria naturala protejată de interes național Parcul Natural Apuseni împreună cu trei arii naturale protejate de interes comunitar denumite situri Natura 2000 (ROSCI 0002 Apuseni, ROSPA 0081 Munții Apuseni – Vlădeasa, ROSCI 0016 Buteasa) și 55 de arii naturale protejate de interes național de mici dimensiuni (rezervații și monumente ale naturii) incluse în Parcul Natural Apuseni.

Pe suprafața ariilor naturale protejate administrate de Parcul Natural Apuseni se regăsesc 23 specii de lilieci din totalul de 32 de specii identificate in Romania.

Românii au cheltuit 1,4 miliarde euro pe medicamente fără reţetă în 2022

Vânzările la medicamentele eliberate fără reţetă (OTC) au ajuns la 6,7 miliarde de lei (aproape 1,4 miliarde de euro) în 2022, în creştere cu 23% faţă de anul anterior, din datele oferite de compania de cercetare de piaţă Cegedim, relatează agenția Mediafax.

La nivel de consum, 274 de milioane de cutii de medicamente OTC au fost cumpărate de pacienţii români anul trecut, o creştere de 9% faţă de anul 2021.

În acelaşi timp, piaţa centrelor de fitness şi a cluburilor sportive nu depăşeşte 100 milioane de euro, fiind de circa 16 ori mai mică decât cea a medicamentelor fără reţetă. În 2020, cifra de afaceri a centrelor de sport a fost de 418 milioane de lei total – cluburi sportive (119 mil. lei) şi centre de fitness (aproape 300 mil. lei), din datele de la Registrul Comerţului. Astfel, românii fac cozi la farmacii pentru medicamente care să le trateze diverse afecţiuni minore sau să le ajusteze stilul de viaţă, cum este cazul suplimentelor alimentare. Medicii recomandă însă un stil de viaţă sănătos, care implică şi sportul.

OTC-urile reprezintă aproape 40% din totalul pieţei de medicamente în volum. Piaţa medicamentelor a ajuns în 2022 la o valoare de 25,7 miliarde de lei, în creştere cu 22% faţă de anul anterior. Creştere a înregistrat şi consumul, care a depăşit pentru prima dată pragul de 700 de milioane de cutii de medicamente eliberate către pacienţi în 2022, o creştere de 7% faţă de anul precedent.

În continuare, medicamentele pentru sistemul digestiv şi cele pentru bolile vasculare şi nervoase ocupă cea mai mare cotă de piaţă din totalul cutiilor eliberate în 2022 către pacienţi.