Absorbţia fondurilor europene sau cum ştim să ne furăm singuri căciula!

Uniunea Europeană a pus la bătaie sume de ordinul miliardelor de euro pentru dezvoltarea statelor membre, dar aceşti bani nu sunt oferiţi pur şi simplu pe tavă, ci trebuie atraşi prin elaborarea de proiecte care pot fi finanţate cu fonduri europene prin diferite programe. În România, pe de o parte, guvernanţii clamează că autorităţile locale nu sunt în stare să întocmească proiecte eligibile, care să beneficieze de finanţare, iar pe de altă parte, tot reprezentanţii ministerelor sunt cei care bagă beţe în roate celor care depun proiecte, multe dintre acestea fiind respinse doar pe motiv că… nu e bună culoarea politică a primarului. Ce să mai zicem atunci de proiectele finanţate cu bani de la bugetul de stat? Pentru a vedea care este situaţia în  judeţul Alba am luat legătura cu câteva primării: Aiud, Mirăslău, Blaj, Crăciunelu de Jos, Sâncel, Jidvei.
Proiecte puţine… după buget
Ţinând cont de posibilităţile bugetului local, care influenţează capacitatea fiecărei localităţi referitor la accesarea proiectelor cu finanţare europeană, în prezent, municipiul Aiud are 2 proiecte, unul finanţat prin POR, respectiv „Reabilitarea structurală şi reparaţii capitale la Colegiul Naţional «Bethlen Gabor»”, accesat direct de municipalitate, şi celălalt, finanţat prin POS Mediu – „Modernizarea şi reabilitarea sistemelor de alimentare şi tratare apă, canalizare şi apă uzată Aiud”, proiect judeţean accesat de către Asociaţia de Dezvoltare Comunitară Alba. Ada Rus, purtătorul de cuvânt al municipalităţii, a declarat că doar pentru anul 2012 contribuţia de la bugetul local pentru cele 2 proiecte este de 2.368.000 pentru proiectul „Reabilitarea structurală şi reparaţii capitale la Colegiul Naţional «Bethlen Gabor»” şi de 339.000 lei pentru proiectul finanţat prin POS Mediu.
În ceea ce priveşte primul proiect, contractul este semnat, fiind deja demarate procedurile de achiziţii publice, termenul de finalizare a lucrărilor fiind prevăzut pentru 2014.

Tot în 2014 este prevăzută şi finalizarea lucrărilor de modernizare a staţiei de epurare şi de modernizare şi extindere reţele de alimentare cu apă şi canalizare la nivelul municipiului Aiud. În luna decembrie, a fost atribuit contractul de lucrări pentru municipiul Aiud, în urma celei de-a doua proceduri organizate, contractul urmând a fi semnat cel mai probabil în această lună.
Mirăslăul are proiecte… în acte
La Mirăslău, primarul Liviu Alexandru ne-a declarat că a depus pentru finanţare prin POS Mediu un proiect care vizează introducerea reţelei de canalizare şi staţie de epurare în Mirăslău şi alimentare cu apă în localitatea Decea. Valoarea totală a proiectului este de aproximativ 12 milioane de lei. Studiul de fezabilitate a fost aprobat prin hotărâre de guvern, iar în prezent se lucrează la proiectare. Un alt proiect, în valoare de circa 4 milioane de lei, a fost depus la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, pentru asfaltarea DC 82 Mirăslău – Cicău, pe distanţa de 4,5 km şi a DC 83 Mirăslău – Ormeniş, pe lungimea de 4,6 km. Pentru acest proiect, MDRT a organizat deja licitaţia. Un alt proiect depus tot la MDRT se referă la extinderea alimentării cu apă în satul Lopadea Veche şi introducerea alimentării cu apă la Cicău şi Ormeniş, în valoare totală de aproximativ 2 milioane de lei. Primarul Liviu Alexandru a spus că acest proiect se află în faza contractării lucrărilor.
lBlajul a accesat proiecte de 18 milioane de euro şi.. mai are
În ultimii ani, municipiul Blaj a derulat proiecte cu finanţare europeană în valoare totală de 18 milioane de euro. Ultimele două proiecte implementate sunt „Modernizare străzi urbane Tudor Vladimirescu şi Mihail Kogălniceanu din Blaj”, finanţat prin Programul Operaţional Regional „Regio”, şi Centrul de Zi pentru Romi „Prichindel”. Modernizarea celor două străzi s-a încheiat la jumătatea lunii trecute, suma aprobată iniţial a fost de 7,58 milioane de lei, dar în urma licitaţiilor valoarea de execuţie a fost de 5,415 milioane de lei. Banii au fost alocaţi practic pentru reabilitarea totală a 4 străzi, atât str. Tudor Vladimirescu, cât şi str. Mihail Kogălniceanu având câte două variante, în lungime totală de 2,87 km. Al doilea proiect, în valoare de 500.000 de euro, se referă la construirea Centrului de Zi pentru Romi „Prichindel”, care funcţionează în cartierul Ciufud. Un alt proiect, foarte aproape de implementare, este Centrul de Informare Turistică, aflat în stadiu avansat de evaluare. Primăria Blaj, împreună cu Primăria Crăciunelu de Jos şi Consiliul Judeţean Alba, a depus un proiect de finanţare cu fonduri europene pentru construirea unei centrale solare. Primarul Gheorghe Rotar a declarat că valoarea proiectului este estimată la 10 milioane de euro, autorităţile locale punând la dispoziţie 10 hectare de teren.
La Crăciunelu de Jos, viceprimarul Gabriel Boldea a mărturisit că administraţia locală nu a derulat proiecte de finanţare cu fonduri europene.
Comunele conduse de primarii Opoziţiei, lăsate pe dinafară cu finanţările
La Sâncel, primarul Ilie Frăţilă, unul dintre cei mai gospodari edili liberali din judeţ, a depus de câteva ori proiecte integrate eligibile, dar acestea au rămas nefinanţate din fonduri europene. În anul 2008, a fost depus un proiect integrat pe Măsura 322 „Renovarea şi dezvoltarea satelor”, estimat la circa 5 milioane de lei, pentru alimentare cu apă în satele Iclod şi Pănade (retras şi finanţat prin HG 577), reţea de canalizare în Sâncel şi Iclod şi cămin cultural în Sâncel. Proiectul a fost declarat eligibil şi, cu toate că a întrunit 70 de puncte, maxim pentru zona în care se află comuna Sâncel, oficial au fost finanţate doar proiecte care au obţinut peste 75 puncte, aflate în zone cu grad de sărăcie accentuat din Moldova şi Oltenia.
Celălalt proiect integrat a fost depus în 2009 şi a vizat asfaltarea tuturor străzilor din comună, canalizarea localităţii Sâncel, implementarea programului „Şcoală după şcoală” la Sâncel şi dotarea Căminului Cultural Sâncel. Proiectul, estimat la 5,4 milioane de lei, a fost depunctat pentru acest ultim capitol, obţinând 57 de puncte (tot maxim pentru zona de provenienţă a comunei Sâncel), de această dată cu 7 puncte mai puţin decât ultimul proiect care a beneficiat de finanţare.
Nici comuna Jidvei, condusă de primarul liberal Nicolae Nemeş, nu s-a bucurat de mai multă atenţie din partea guvernanţilor când a fost vorba de alocarea sumelor pentru implementarea proiectelor, indiferent dacă sursa de finanţare au fost fondurile europene sau bugetul de stat. Primarul Nicolae Nemeş ne-a mărturisit că niciunul din cele 15 proiecte depuse din 2008 încoace nu a fost finanţat, la o valoare medie de 2 milioane de lei/proiect rezultând o sumă de 30 de milioane de lei nealocaţi. Iată şi căteva exemple: proiect de alimentare cu apă, reţea de canalizare şi staţie de epurare în satul Bălcaciu – 6,3 milioane de lei, alimentare cu apă în satul Feisa – 1,5 milioane de lei, alimentare cu apă, canalizare şi staţie de epurare în satul Căpâlna – 4,3 milioane de lei, reamenajarea stadionului în complex sportiv pentru tineret – 1,4 milioane de lei. La acestea se adaugă asfaltarea DC 29 Jidvei – Veseuş (6,2 km), care a fost depus de 3 ori până acum, ultima dată la MDRT, prin Consiliul Judeţean, pentru a fi finanţat prin programul „Reabilitare şi asfaltare 10.000 km de drumuri de interes judeţean şi drumuri de interes local”. În cele din urmă, Primăria Jidvei a contractat un împrumut, ca să poată asfalta drumul amintit. Alte proiecte pentru care nu au fost aprobate fonduri sunt decolmatarea şi regularizarea văii, amenajarea parcului central, asfaltarea şi modernizarea străzilor din Jidvei, care sunt praf etc.
„Mă bucuram dacă erau finanţate unul sau două proiecte, pentru cetăţenii acestei comune, nu pentru primar, căci eu le-am spus că îmi pot da oricând demisia, dar locuitorii din Jidvei au nevoie de aceste investiţii”, a spus primarul liberal al comunei Jidvei, Nicolae Nemeş.

Robert GHERGU

Secțiune Știri sub articolul principal

Adăugați Ziarul Unirea ca sursă de ȘTIRI GOOGLE