14 septembrie: Înălțarea Sfintei Cruci: Obiceiuri și tradiții. Semnificația acestei zile de post aspru
14 septembrie: Înălțarea Sfintei Cruci: Obiceiuri și tradiții. Semnificația acestei zile de post aspru
Una dintre cele mai vechi sărbători creștine, Înălțarea Sfintei Cruci, amintește de patimilie și moartea Mântuitorului pe Golgota, iar data de 14 septembrie este considerată data care vestește sfârșitul verii și începutul toamnei.
Înălţarea Sfintei Cruci marchează două evenimente solemne: aflarea Crucii şi înălţarea ei în faţa poporului de episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, şi aducerea Sfintei Cruci de la perşi, în 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a aşezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.
Spre deosebire de alte sărbători, Înălţarea Sfintei Cruci este marcată prin post aspru.
Crucea este un simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului, iar sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci este singura cu post aspru şi rugăciune care apare la data de 14 septembrie atât în calendarul bizantin (ortodox și greco-catolic), cât și în cel latin.
Citește și: MESAJE de CRACIUN. Texte frumoase cu urări de Crăciun şi felicitări de Crăciun pe care le puteţi trimite celor dragi
Aceeaşi sărbătoare aminteşte de un moment semnificativ din viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. În ajunul luptei cu Maxenţiu, un duşman al creştinilor (307-312), împăratul Constantin a avut o viziune: în plină zi, pe cer a apărut o cruce formată din stele, cu inscripţia „Prin acest semn vei invinge”. Împăratul a învins, iar mama lui, după izbândă, a poruncit să fie găsită Sfânta Cruce, la Ierusalim, aproape de Golgota.
Acolo au fost găsite trei cruci identice, cea pe care a fost răstignit Iisus şi două ale tâlharilor ucişi odată cu el. Pentru a afla care este crucea pe care a fost răstingnit Iisus, patriarhul Ierusalimului Macarie a apropiat fiecare cruce de o fată care tocmai murise. Când Macarie a aşezat lânga ea Sfânta Cruce, se spune că tânăra a înviat. Vestea s-a răspândit ca fulgerul, iar biserica a devenit neîncăpătoare pentru credincioşii care soseau să vadă Sfânta Cruce.
În anul 335 după Hristos, Patriarhul a înălţat-o să fie văzută de tot poporul şi de atunci în fiecare an, la 14 septembrie, se sărbătoreşte acest eveniment.
Ziua de 14 septembrie este considerată şi data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. Calendarul popular consemnează această zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui.
Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor.
A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep să se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară. La sate, încă se mai crede că şerpii, înainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o mărgică numită „piatra nestemată”, ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.
A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep să se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară. La sate, încă se mai crede că şerpii, înainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o mărgică numită „piatra nestemată”, ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.
Busuiocul sfinţit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea părul, şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete.
Tot în această zi, în Bucovina se făceau acte ritualice cu scop apotropaic sau fertilizator. De exemplu, oamenii atârnau în ramurile pomilor fără de rod cruci de busuioc sfinţit, crezând că astfel vor avea parte de recoltă bogată în toamna viitoare.
De Ziua Crucii, se vor sfinți atât butoaiele cu vin cât și viile, dar strugurii din ultima tufa de vie, numiți și strugurii lui Dumnezeu, nu vor fi culeși de gospodari, ci dați ca ofrandă păsărilor cerului.
De asemenea, în ziua de 14 septembrie din vița uscată se fac focuri, iar în jurul acestora se fac petreceri. Tot în această zi, se duc la biserică pentru a fi sfințite busuioc, mentă, măghiran și cimbru, care se crede că ne apără asupra multor boli.
Potrivit altor tradiţii, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăguna, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.
Busuiocul sfinţit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea parul, şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete.
Conform tradiţiei, dacă ramurile sunt culese de Ziua Crucii, acestea au puteri miraculoase, fiind de asemenea şi unelte extrem de valoroase pentru fântânarii care vor să găsească izvoarele subterane.
Tot în această zi se pregăteşte şi un leac pentru pomii care nu mai dau roade; gospodarii atârnă ramurile de busuioc sfinţit în formă de cruce şi curpeni la biserică. Curpenii sunt tulpini târâtoare de castraveţi şi de pepeni, asteptand ca rodul să se adune şi în aceşti fructiferi neroditori.
Se crede că monedele care se sfinţesc în această zi şi sunt păstrate în portofel împreună cu o cruciuliţă aduc belşug şi spor în muncă de fiecare.
În calendarul popular, această sărbătoare mai poartă şi numele de Carstovul Viilor sau Ziua Şarpelui. Dacă prima denumire este întâlnită mai ales în zona deluroasă şi regiunile sudice, marcând începutul culegerii viilor, cea de-a două este întâlnită în fiecare zona. În popor se crede că în această zi şerpii şi alte reptile încep să meargă în ascunzişurile subterane, unde vor hibernă până în primăvară următoare.
Pe 14 septembrie se ține post aspru. Tradiția spune că în această zi nu e bine să mâncați usturoi, prune, pește și nuci, dar și alte alimente care seamănă cu o cruce. Cine ține post negru își va vindeca atât trupul cât și sufletul. Cine lucrează va atrage asupra sa primejdii. Pentru belșug și spor, se păstrează în portofel, monede sfințite.
Sursa: digi24.ro, capital.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act La data de 23 noiembrie 1940 a avut loc aderarea României la Pactul Tripartit. Generalul Ion Antonescu, şeful statului român între 1940-1944, a semnat, la Berlin adeziunea României la Pactul Tripartit împotriva Uniunii […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
21 noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Ovidenia, prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului
-
Sportacum 3 zile
Sâmbătă, CIL Blaj – Metalurgistul Cugir, ultimul derby „de Alba” al anului | Vineri, pe „Cetate”, CSM Unirea – meci în nocturnă, CSU Alba Iulia, deplasare la Dej
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
21 noiembrie, Ziua Mondială a Salutului. Cel mai popular cuvânt de salut este „Hello”
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
21 Noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Tradiţii şi superstiţii de Sărbătoarea Luminii
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
23 noiembrie – Zborul Marii Uniri: Povestea aviatorului mort în anonimat, care a zburat la -40 de grade cu documentele Marii Uniri de la 1 decembrie 1918