Bilanțul lui Cîțu: Scădere a PIB, deficit imens, împrumuturi record, zero sprijin pentru firme și multă aroganță

Bilanțul lui Cîțu: Scădere a PIB, deficit imens, împrumuturi record, zero sprijin pentru firme și multă aroganță

În cea mai grea perioadă din istoria postdecembristă, România a avut cel mai dezastruos ministru al Finanțelor, care nu a aplicat nicio măsură de sprijin pentru mediul privat activ, pentru cei care, în ciuda greutăților economice și sociale, au decis să nu pună lacătul și să își continue activitatea, respectând deopotrivă și restricțiile cauzate de pandemia COVID-19.

Moțiunea simplă depusă de parlamentarii Partidului Social Democrat pentru demiterea celui mai iresponsabil ministru al Finanțelor, Florin Cîțu, a trecut, miercuri, cu 166 de voturi, 94 de voturi împotrivă, 28 de abțineri, iar 22 au fost prezenți dar nu au votat. Este, practic, o consecință firească în urma unei politici falimentare, care aproape a distrus economia și a înecat mediul privat.

Florin Cîțu a fost pentru mediul privat, omul care, metaforic vorbind, pe timp de furtună, în mijlocul mării, în loc să întindă mâna oamenilor pe cale să se înece, a ales să-i calce pe degete.

În loc să susțină operatorii economici, prin stimulente financiare sau reduceri de taxe și impozite, Florin Cîțu a încurajat doar șomajul, care acum este în creștere accelerată. Peste 320.000 de oameni au rămas fără locuri de muncă, iar peste 900.000 sunt în șomaj tehnic. Comisia Europeană anticipează o creștere cu 66% a ratei șomajului în 2020 – 6,5% față de 3,9% în 2019, cât o lăsase guvernarea Partidului Social Democrat.

Florin Cîțu a șocat, de asemenea, și prin modul în care a ales să împovăreze România, într-un ritm fără precedent și la costuri din ce în ce mai mari. În cele 6 luni de guvernare dezastruoasă, a împrumutat 58 de miliarde de lei, adică 12 miliarde de euro.

Cu Cîțu la cârma Ministerului Finanțelor, datoria publică a țării a crescut vertiginos. Comisia Europeană estimează că datoria publică a României va ajunge în acest an la 46,2% din PIB. Este o creștere uriașă cu mai mult de 11 puncte procentuale față de nivelul minim de 34,6% din PIB pe care l-a lăsat PSD la predarea guvernării, când România avea a 6-a cea mai mică datorie ca pondere în PIB din Uniunea Europeană.

România a alocat printre cele mai puține resurse din Europa, ca pondere în PIB, pentru sprijinirea economiei. Totalul măsurilor luate de cabinetul Orban abia dacă se ridică la 3,5% din PIB, față de 6,5% Serbia, 11,7 Bulgaria, 18% Ungaria, ca să ne rezumăm doar la țări vecine.

Astfel, nu există temei pentru ca Florin Cîțu, obedientul lui Orban și Iohannis, să rămână la conducerea Ministerului Finanțelor. În România există extrem de mulți finanțiști profesioniști care pot redresa economia României și care, în al 24-lea ceas, să ajute mediul privat.

Birou de presă PSD ALBA

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---