Mobbing-ul sau hărţuirea psihologică la locul de muncă: Efectele sale și cum se pot apăra angajaţii

Mobbing-ul sau hărţuirea psihologică la locul de muncă: Efectele sale și cum se pot apăra angajaţii

Mobbing-ul, hărţuirea psihologică la locul de muncă, a devenit un fenomen în domeniul resurselor umane, fiind „arma“ cel mai des întâlnită atunci când se doreşte eliminarea unui subaltern.

Cuvântul “mobbing” provine din limba engleză, “to mob” înseamnând a ataca, şi a fost adoptat în limba română pentru a defini o practică destul de veche: exercitarea presiunii psihologice asupra unei persoane la locul de muncă de către ceilalţi membri ai colectivului. Studii recente efectuate la nivelul Uniunii Europene au arătat că aproape 10% dintre angajaţi sunt victime ale hărţuirii emoţionale, însă specialiştii în resurse umane afirmă că numărul real este cu mult mai mare şi asta pentru că, de cele mai multe ori, angajaţii se tem să recunoască sau să reclame abuzul emoţional.

În România, în legislaţia muncii nu există prevederi exprese în cazul „mobbing-ului”, însă angajaţii trebuie să ştie că există pârghii legale pentru a se îndrepta împotriva celor care îi agresează psihic la serviciu.

Mobbing-ul este o escaladare a unui conflict între una şi mai multe persoane, la locul de muncă, în care cel „slab“ este practic linşat emotional de către colegii de munca.

Fenomenul apare în urma unui conflict, de regulă între un superior şi un angajat. Semnele acestui fenomen pot îmbrăca diferite forme de la izolare şi ignorare completă, la atac la persoană, umilire, discreditare prin cuvinte jignitoare adresate direct sau sub forma unor bârfe repetate cu alţi colegi, ridiculizare, critici nefondate etc.

De foarte multe ori, angajatul hărţuit psihologic va accepta condiţiile incorecte de lucru, cum ar fi schimbarea postului, scăderea salariului cu păstrarea sarcinilor de lucru sau chiar cu o creştere a volumului de muncă.

Angajaţii atacaţi emotional au un nivel scăzut de încredere în propriile forţe, competenţe şi abilităţi. Efectele mobbing-ului exercitat pe termen lung au efecte grave asupra victimei, care în multe dintre situaţii renunţă la lupta inegală şi recurge la demisie.

Cum poate fi sancţionat mobbing-ul în România

În legislaţia românească nu sunt prevăzute amendamente speciale care să sancţioneze în mod expres mobbing-ul, însă există o serie de legi ale căror prevederi pot fi utilizate pentru sancţionarea mobbing-ului ca o formă de discriminare sau a încălcării egalităţii de şanse (O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei si bărbaţi).

Începând cu anul 2007, angajaţii pot solicita şi daune morale în litigiile de muncă, în baza prevederilor art. 253 din Codul muncii.

Pentru aceasta, angajaţii trebuie să se adreseze instanţelor de judecată, unde trebuie să probeze că au fost victimele mobbing-ului: cu ajutorul martorilor sau prezentând documente, corespondenţă, conversaţii, recomandări medicale etc. care să ateste că au avut de suferit.

sursa: adevarul.ro

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---