Nu toţi specialiştii aplaudă stilul de restaurare gen Parcul Custozza

Specialişti în domeniul restaurării din România, Germania, SUA, Ungaria, Elveţia, Belgia, Portugalia, Grecia, Serbia, Bulgaria, Mexic etc. s-au strâns zilele trecute la Alba Iulia pentru a participa la Conferinţa Internaţională Ştiinţifică de „Teoria şi Practica Reabilitării Patrimoniului Construit”. Aceştia s-au întâlnit la sediul firmei Corint pentru se consulta şi a găsi soluţii la problemele care pot interveni într-un proces de restaurare. Ce nu a luat în calcul SC Corint SA a fost faptul că specialiştii străini aduşi în „Cetatea renovată original” pot avea propriile lor opinii, nedirijate de PR şi necondiţionate în vreun fel de afacerile care se desfăşoară în Alba Iulia. Şi unii dintre ei chiar observă modul în care istoria a fost copiată şi substituită cu imitaţii ce nu vor rezista timpului. Imitaţii ce te duc cu gândul la kitsch-urile din Las Vegas, unde turiştii au în faţă Sfinxul şi în spate Turnul EIffel, bifând astfel, la o singură vizită, o istorie locală inexistentă pe acolo. O opinie sinceră şi dezinteresată a oferit-o unui site de ştiri albaiulian germanul Christoph Machat, membru în Comitetul Executiv al International Council on Monuments and Sites (ICOMOS) şi un expert recunoscut de Ministerul Dezvoltării şi Culturii din România. Specialistul german aflase deja de polemica referitoare la Parcul Custozza: „Am fost informat că se taie pomii din acest parc şi că oamenii sunt nemulţumiţi. Ceea ce vreau să spun e că, în Germania, toate intervenţiile de conservare şi planificare urbanistică sunt dictate de un anumit curriculum care trebuie absolut respectat. Populaţia trebuie consultată de minim două-trei ori, iar, în urma concluziilor care pot fi trase, situaţia se mai schimbă”, a explicat dr. Christoph Machat. Aceşti paşi au fost respectaţi de Primăria Alba Iulia în cazul proiectului de reabilitare a Cetăţii Alba Carolina şi s-au desfăşurat iniţial unele consultări cu societatea civilă. Dar, de nenumărate ori, albaiulienii şi-au manifestat nemulţimirea vizavi de raderea Parcului Custozza şi transformarea spaţiului existent într-o piaţetă publică. Însă, nici până în prezent administraţia nu a dat semne că ar modifica în vreun fel proiectul ce se realizează din bani europeni.
Dr. Christoph Machat a mai subliniat faptul că este „absolut împotriva oricăror lucrări de reconstruire decât dacă acestea sunt absolut necesare, pentru a înţelege tot ansamblul”. Potrivit membrului Consiliului executiv ICOMOS, „dacă această piaţetă nu a existat istoric, atunci este un nonsens complet să fie realizată”. La începutul anilor 1700, când a fost ridicată Cetatea Vauban, acel perimetru avea destinaţia unei pieţe centrale, iar abia ulterior, în prima jumătate a secolului 19, au apărut şiruri de copaci ce delimitau aleile care traversau pe diagonală parcul. Totuşi, dr. Christoph Machat a explicat că, dacă sub Parcul Custozza a fost descoperit un sit arheologic de o asemenea importanţă precum Praetoriumul Roman, proiectul ar fi trebuit „să moară” de la început. Acesta crede că o cercetare arheologică într-o zonă care ulterior va fi pavată „poate fi aruncată la gunoi”. În ceea ce priveşte copacii din Parcul Custozza apăraţi cu îndârjire de ecologişti, avocaţi şi voluntarii Asociaţiei „Alba Verde”, specialistul german a opinat: „Nu sunt un ecologist, adică nu vreau să spun: hai să salvăm parcul, dar întrebarea mea este, pentru ce să îl tăiem? Este nevoie neapărat de o piaţă publică în oraş?”     Dr. Machat a opinat că aceşti copaci fac parte, alături de clădiri şi monumente, din istoria Alba Iuliei iar faptul că au crescut şi s-au dezvoltat în timp, sute de ani, ar fi un motiv foarte bun să nu fie tăiaţi. Specialistul german, venit dintr-o ţară unde cuvântul „democraţie” nu este doar o exprimare în dicţionar, a subliniat că administraţia locală trebuie să vină cu argumente clare şi convingătoare care să justifice orice acţiune întreprinsă în folosul oamenilor şi al societăţii
Expertul german în restaurare, membru al Comisiei de Onoare de la Bucureşti, şi-a exprimat şi obiecţiile referitoare la procesul de reabilitare a fortificaţiei, mai precis în legătură cu un anume monument, proaspăt restaurat: Poarta Castrului Roman. În viziunea sa, această poartă ar fi trebuit să fie construită din alte materiale, rezistente în timp şi mult mai puţin costisitoare. „Mă uit la ea şi întreb ce e asta? Materialul din care e făcută te induce în eroare. Acum e ok? Dar mai târziu intervine patina timpului, iar, dacă peste 10 ani vine un turist, chiar şi specialist, va zice: Ce e asta, e veche sau nouă? Ca o sugestie, poarta trebuia să fie făcută din alt material, de exemplu lemn, dar bine realizat. Totuşi, nu ştiu dacă aveţi la momentul de faţă specialişti suficient de buni ca să realizeze aşa ceva”, a conchis Christoph Machat pentru site-ul de ştiri.
Realitatea acestor spuse o s-o probăm cam în 10 ani. Că doar un deceniu sunt garantate materialele folosite la restaurarea unei cetăţi vechi de secole…
Florin ROMAN, albaiulian

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---