3 primari în funcție, 3 foști edili și un deputat din județul Alba ar putea scăpa de ”efectele” legii ANI

3 primari în funcție, 3 foști edili și un deputat din județul Alba ar putea scăpa de ”efectele” legii ANI.

De ”Legea Iordache“, prin care aleșii care au probleme cu Agenţia Naţională de Integritate scapă de acestea, ar putea beneficia mai mulți actuali și foști aleși din județul Alba, precum și un parlamentar. Legea, cu tot cu amendamentele salvatoare, a fost adoptată în 11 decembrie de Camera Deputaților, care însă nu este for decizional.

Deputaţii au aprobat un articol conform căruia interdicţiile aplicate deputaţilor şi senatorilor în temeiul art. 25, pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de ANI şi care au constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese în perioada 2007 – 2013, până la intrarea în vigoare a Legii 219/2013 pentru modificarea şi completarea Legii 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, încetează de drept. Proiectul deputatului PSD Florin Iordache de modificare a legii ANI ar putea avea efecte în toate cazurile Agenției Naționale de Integritate – acolo unde nu s-a ajuns deja la sentințe definitive sau la aplicarea de sancțiuni.

La nivelul României este vorba despre 675 de cazuri de parlamentari, primari, președinți de consilii județene și consilieri de la nivelul întregii țări. În Alba, de amendamentele lui Iordache, ar putea beneficia un deputat, 3 primari în funcție, 3 foști edili și 2 consilieri locali în cazul cărora cauzele se află încă pe rolul instanțelor.

Doar primarul din Șibot, Ilie Tomuș (PNL), în cazul căruia s-a pronunțat recent o sentință definitivă, își pierde mandatul ca urmare a incompatibilității constatate de ANI. În perioada 26 iunie 2012 – 14 iulie 2014 acesta a deținut simultan funcția de primar al comunei Șibot și calitatea de comerciant persoană fizică în cadrul «Tomuş Ilie Persoană Fizică Autorizată».

Deputatul PNL Corneliu Olar are un proces pe rol cu ANI la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Deputatului i se impută un conflict de interese administrativ. Potrivit ANI, în calitate de deputat, a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat fiica în funcţia de referent în cadrul propriului birou parlamentar, încălcând, astfel, dispoziţiile art. 70 şi art. 71 din Legea nr. 161/2003. Olar a câștigat prima etapă a procesului, reușind să obţină anularea raportului ANI pe motiv că legea nu prevedea o interdicţie la momentul existenţei contractului de muncă.

Avantajați de adoptarea modificărilor la Legea ANI ar fi și actualii primari din Teiuș, Zlatna și Lupșa, care au pierdut în primă instanță procesele.

Primarul oraşului Teiuş, Mirel Hălălai (PSD), a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese. Decizia a fost pronunţată în 27 octombrie, la Judecătoria Aiud şi nu este definitivă. Hălălai, a fost declarat incompatibil de Agenţia Naţională de Integritate în luna iunie 2015. Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Aiud pentru suspiciuni privind săvârşirea infracţiunii de conflict de interese. Potrivit raportului ANI, „în perioada exercitării mandatului de primar, Mirel Hălălai (PSD) a încheiat un număr de 10 contracte şi un act adiţional cu S.C. Dami Prod S.R.L., societate comercială în cadrul căreia acesta a deţinut calitatea de asociat (în perioada 23 noiembrie 1994 – 10 iulie 2012), precum şi funcţiile de director general şi administrator (în perioada 13 ianuarie 2010 – 25 iunie 2012), iar soţia sa deţine funcţia de contabil începând cu data de 10 martie 2009. În baza contractelor şi a actului adiţional, Primăria oraşului Teiuş a efectuat plăţi către S.C. Dami Prod S.R.L., în cuantum de 105.913,38 lei”.

Silviu Ponoran (PNL), primarul orașului Zlatna, a pierdut prima etapă a procesului prin care a contestat raportul Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), potrivit căruia acesta s-a aflat în conflict de interese administrativ atunci când a semnat două acte adiţionale la un contract între primărie şi firma fiului său.

Decizia a fost pronunţată la Curtea de Apel Bucureşti, în 3 octombrie 2017, și nu este definitivă. ”În perioada exercitării mandatului de primar a semnat două acte adiţionale la contractele încheiate în anul 1999 şi 2001 între Primăria oraşului Zlatna şi S.C. SPONI S.R.L. (societate comercială în cadrul căreia fiul persoanei evaluate, deţinea funcţia de administrator şi calitatea de asociat unic)”, se spune într-un comunicat al ANI. Firma Sponi SRL îl are ca administrator şi asociat unic pe Răzvan Ponoran.

Dănuț Vasile Bârzan (PSD), primar în funcție al comunei Lupșa, a fost găsit de ANI, în 2015, în conflict de interese administrativ și penal pentru că şi-a angajat soția la departamentul de urbanism al primăriei. Dănuţ Vasile Bârzan a atacat în instanţă raportul ANI, însă Curtea de Apel Alba Iulia a dat câştig de cauză agenţiei şi nu edilului. Bârzan a contestat decizia la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Alți trei foști edili se luptă în instanță să câștige procesele cu ANI, însă în cazul lor miza nu mai este așa de importantă. Este vorba despre Traian Ursaleș, fost primar al comunei Meteș, Daniel Irimie, fost edil în comuna Livezile și Ilie Avram, fost primar al comunei Poiana Vadului.

În situații similare sunt și doi consilieri locali – Cosmin Borza (Consiliul Local Ciuruleasa) și Gheorghe Spătăcean (Consiliul Local Cergău).

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News