25 aprilie – Ziua Justiției Militare
La 25 aprilie se sărbătorește Ziua Justiției Militare.
Serviciul Contencios al Ministerului de Război a luat ființă prin Decretul-lege nr. 1625 din 25 aprilie 1919, moment care a marcat actul de naștere a structurii specializate în asigurarea asistenței juridice pentru armată. Justiția Militară a fost înființată pentru soluționarea numeroaselor solicitări din sfera contenciosului administrativ, pentru apărarea intereselor legale ale armatei, cât și pentru elaborarea cadrului legislativ necesar sistemului militar și a regulamentelor în domeniu.
Anterior, prin Decretul-lege nr. 1682 din 21 martie 1912, se înființase Serviciul Control, Contabilitate, Contencios și Pensii, în cadrul căruia Secția Contencios avea ca principale atribuții apărarea intereselor Ministerului de Război în procesele civile, îndeplinirea actelor de procedură ale ministerului, corpurilor și serviciilor armatei, acordarea de consultații juridice și întocmirea proiectelor de legi pentru activitatea ministerului.
Prin Decretul-lege nr. 1579 din 18 aprilie 1919, s-a constituit ”Serviciul Contencios”, un departament separat, inclus în rândul ”serviciilor generale pentru nevoile întregii armate”, pe baza căruia regele a semnat, la 25 aprilie 1919, Decretul-lege nr. 1625, referitor la organizarea și funcționarea acestuia. Acest decret-lege a fost ratificat prin Legea nr. 1151 din 26 martie 1924.
În 1929, ca urmare a reorganizării ministerelor, Serviciul Contencios al Ministerului Armatei a trecut în rândul organelor tehnice și administrative ale acestuia. În 1939, prin Legea pentru organizarea și funcționarea M.Ap.N., Serviciul Contencios s-a transformat în Direcția Contenciosului, aflată în subordinea directă a Secretariatului General al M.Ap.N. În februarie 1949, s-a desființat Secretariatul General al M.Ap.N. și, odată cu el, și Direcția Contencios, mai puțin trei birouri privind Avizele, procesele și popririle, care au trecut la Direcția Justiției Militare, sub denumirea de ”Secția Contencios”. Direcția Justiției Militare urma a avea în compunere Secția Justiției și Secția Contencios, aceasta din urmă având competențe reduse față de atribuțiile pe care le îndeplinise înainte de februarie 1949. În aprilie 1949, Secția Contencios a devenit, prin ordin al Marelui Stat Major, Secția Juridică, păstrând aceeași subordonare.
Prin Ordinul de Front nr. 42 din 15 septembrie 1951, s-a înființat Oficiul Juridic al Ministerul Forțelor Armate, prin contopirea Secției Legislative de pe lângă Direcția Secretariat cu Secția Juridică din Direcția Justiție Militară. Începând cu 1 martie 1954, Oficiul Juridic a fost luat în evidența Direcției Secretariat a M.Ap.N., păstrându-se aceeași subordonare față de Ministerul Apărării Naționale.
În prezent, în cadrul Ministerului Apărării Naționale, funcționează Direcția pentru relația cu Parlamentul și asistență juridică.
Sursa: agerpres.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Doliu în presa românească: Jurnalistul Patrick André de Hillerin a murit la 52 de ani Jurnalismul românesc este în doliu după moartea lui Patrick André de Hillerin, unul dintre fondatorii Academiei Cațavencu și ai revistei Cațavencii. Jurnalistul s-a stins din viață la vârsta de 52 de ani, în urma unui accident vascular cerebral (AVC), potrivit […]
Reduceri de până la 90% la tren pentru studenți în anul universitar 2026-2027: Cine beneficiază și ce documente sunt obligatorii
Reduceri de până la 90% la tren pentru studenți în anul universitar 2026-2027: Cine beneficiază și ce documente sunt obligatorii Studenții pot călători cu trenul la tarife reduse cu 90% sau 50% în anul universitar 2026-2027, însă facilitățile vin cu reguli stricte privind vârsta, traseul și documentele necesare. CFR Călători a anunțat condițiile de acordare […]
AEP: Alegerile parlamentare anticipate pot fi organizate. Termenul constituțional de trei luni și votul românilor din diaspora, în centrul unui nou proiect de lege
AEP: Alegerile parlamentare anticipate pot fi organizate. Termenul constituțional de trei luni și votul românilor din diaspora, în centrul unui nou proiect de lege Autoritatea Electorală Permanentă propune reducerea unor termene electorale, de la 90 la 75 de zile pentru anunțarea datei scrutinului, și stabilirea unui calendar accelerat în cazul dizolvării Parlamentului. Campania electorală de […]